Un curs de formare nu poate aduce, în sine, o schimbare de amploare în sistemul de educație. O intervenție susținută, care să le ofere profesorilor uneltele de care au nevoie și să creeze comunități dedicate dezvoltării profesionale, da. Este lecția pe care Centrul de Evaluare și Analize Educațională a învățat-o în cei peste 14 ani de derulare a proiectului „Fizica Altfel” și pe care își dorește acum să o ducă la nivelul următor.
Faptul că profesorii urmează un curs de formare nu duce automat la îmbunătățirea modului de predare. Este concluzia trasă de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE) după 13 ani de experiență, în care organizația a format peste 3.500 de profesori pentru a preda fizica sau chimia prin investigație. Una dintre provocări este că, pentru a aplica noile metode deprinse în timpul programului de pregătire, profesorii trebuie să iasă din zona de confort a rutinei didactice tributare centrării pe cunoștințe. Schimbările pe care urmează să le facă sunt de amploare și, dacă ar fi nevoiți să aplice la clasă învățarea prin investigație imediat după finalizarea cursului, o bună parte dintre ei ar intra într-o zonă de panică. Pentru a evita această situație, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a creat, cu sprijinul Romanian-American Foundation, un model de comunitate de practica denumit mecanism de sprijin. Implicarea în mecanismul de sprijin îi ajută pe profesori să intre mai întâi în zona proximei dezvoltări, care le permite să evolueze în loc să renunțe. (Vezi fotografia articolului).
Mecanismul de sprijin, numele sub care este cunoscută comunitatea de practică inițiată de CEAE pentru profesorii de fizică, a fost activat până acum în 10 județe ale României, cel mai recent în Timiș. Județul Timiș este un punct important pe harta „Fizica Altfel”, fiind una dintre primele zone pilot în care a fost derulat programul, care s-a extins în timp la nivel național. Un deceniu mai târziu, am găsit aici profesori implicați, dornici să lucreze împreună, să își împărtășească reușitele și provocările la clasă și să caute împreună soluții. La activarea mecanismului de sprijin din acest județ a participat Viorel Panaite, Managing Partner al Human Invest, un partener de încredere al proiectului „Fizica Altfel”.
Programul „Fizica Altfel” care a reformat de jos în sus felul în care este predată fizica în România a împlinit 12 ani. În tot acest timp, am creat o adevărată rețea a schimbării, formată din profesori implicați, dornici să le trezească și să le hrănească elevilor curiozitatea față de științe. Însă, înainte ca rețeaua schimbării să devină realitate, a trebuit construită, pas cu pas, rețeaua încrederii.
Ce se întâmplă după ce se termină un curs de formare, mai ales unul care aduce o schimbare importantă în modul de predare? Cum fac față profesorii provocărilor care vin odată cu utilizarea unor noi metode, cu ieșirea din scenariile familiare pe care le-au urmat ani întregi? Adevărul este că, fără un sistem de susținere și fără resursele pedagogice potrivite, este dificil ca procesul de schimbare inițiat odată cu un curs să continue și să se transforme într-un mod obișnuit de a lucra.
Cursurile de formare nu sunt, în sine, o soluție magică pentru problemele din sistemul de educație, iar procesul de schimbare a unor practici disfuncționale este unul de durată, cu multe suișuri și coborâșuri, spune cercetătorul Ciprian Fartușnic, coordonator al proiectului CRED în cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație. Cu ocazia prezentării rezultatelor studiului de impact realizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale pentru programul „Fizica Altfel”, Ciprian Fartușnic a vorbit despre ideile preconcepute referitoare la formarea continuă și despre soluții care îi ajută în mod real pe profesori să își îmbunătățească activitatea la clasă.
De-a lungul carierei lor, profesorii participă la nenumărate cursuri de formare profesională, însă multe dintre acestea nu au niciun fel de finalitate în afara unei diplome de atașat la dosar.
Profesorii buni știu să le trezească elevilor lor pasiunea pentru o anumită materie pentru că au găsit-o mai întâi în ei înșiși. Este și cazul lui Laurențiu Badea, profesor de fizică și director adjunct al Liceului Sanitar „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea pe care curiozitatea înnăscută și întâlnirea cu dascăli plini de talent pedagogic l-au făcut să iubească științele naturii și să își aleagă o carieră didactică.
În 2021, proiectul „Fizica Altfel”, care a generat o reformă a predării științelor în sistemul românesc de educație, a împlinit 10 ani. A fost un maraton, nu un sprint, în timpul căruia am reușit să facem schimbări ce păreau imposibile într-un sistem încremenit de educație. La un deceniu distanță de la momentul în care arătam cum poate fi folosită metoda investigației în școlile românești și invităm primii profesori să își asume provocarea de a preda „altfel”, continuăm să extindem și să consolidăm rețeaua schimbării, astfel încât progresele făcute să nu se piardă. Ci să fie multiplicate.
O bună comunicare cu colegii care predau aceeași disciplină îi ajută pe dascăli să facă mai bine față provocărilor la clasă, o demonstrează experiența unor profesori de chimie din Dâmbovița. Dincolo de programele de formare, dincolo de relația cu inspectorii școlari, sunt importante inspirația și susținerea pe care le pot oferi cei care predau aceeași disciplină și se confruntă cu aceleași probleme. Unii profesori trec prin provocări mai mari decât alții, pentru că, de multe ori, este infinit mai greu să duci un copil de la nota 3 la nota 5, decât să ajuți un elev de 9 să ia bacalaureatul cu 10.
