Viorel Panaite, Managing Partner al companiei Human Invest, s-a alăturat în 2013 proiectului „Fizica Altfel”, care a produs în ultimii 15 ani o reformă reală în predarea acestei materii în România. Expertiza sa în domeniul leadership-ului și al resurselor umane a avut un rol important în dezvoltarea relațiilor de încredere în comunitatea de profesori și a contribuit la felul în care aceștia și-au asumat procesul de schimbare și au devenit o sursă de inspirație atât pentru elevii, cât și pentru colegii lor.
În urmă cu mai bine de 15 ani, când o nouă abordare revoluționa predarea științelor în Europa, România părea complet opacă la schimbările de paradigmă din Vest. O comunitate de oameni care înțelegeau mizele reformării predării științelor a hotărât să nu mai aștepte o reacție a decidenților politici și a propus un model de intervenție în sistemul formal de educație, bazat pe învățarea prin investigație. Riscurile de eșec erau considerabile, însă abordarea s-a dovedit corectă: 15 ani mai târziu, Comisia Europeană transmitea României, printr-un document, că profesorii ar trebui pregătiți și încurajați să o folosească mai mult.
Alex Ciucă este antreprenor în marketing și comunicare digitală, cu peste 15 ani de experiență și un parcurs construit la intersecția dintre strategie, conținut și proiecte culturale de anvergură. Astăzi lucrează în comunicarea unor evenimente majore precum Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) și Festivalul Internațional George Enescu, unde lucrurile trebuie să fie nu doar creative, ci și extrem de bine organizate.
Într-un astfel de context, unde coordonezi idei, oameni și procese la scară mare, gândirea structurată și claritatea devin esențiale. Parcursul lui arată cum, dincolo de domeniu, logica și capacitatea de a pune ordine în informație, lucruri pe care le asociem cu matematica, fac diferența între haos și coerență.
Ilinca Vasilescu profesează de peste 12 ani în marketing și comunicare, într-un parcurs care a dus-o de la agenții de publicitate la mediul tech și proiecte cu impact în ONG-uri. Lucrând în contexte diferite, și-a construit un mod de a gândi bazat pe curiozitate, dar și pe structură — acea capacitate de a pune ordine în idei și de a le transforma în ceva clar și relevant pentru oameni. Parcursul ei arată că, dincolo de domeniu, gândirea logică și rigoarea — abilități pe care le asociem cu matematica — devin esențiale atunci când vrei să creezi, să explici și să construiești cu sens.
Aida Andreea Grecu, de la școala gimnazială „Nicolae Iorga” din Iași, predă matematică de 26 de ani și este formator pentru cursurile Matematica Altfel. Pentru profesoara din Iași, primul beneficiu al predării matematicii prin metoda constructivistă este că elevii nu mai primesc informații pasiv, ci ajung la cunoștințe noi plecând de la cunoștințele pe care le au deja. Faptul că învățarea are loc prin interacțiune cu ceilalți colegi este și el important.
Faptul că sunt beneficii clare pentru elevi ale folosirii acestei metode este un element important pentru profesori. Unul dintre beneficii este că îi ajută să-și dezvolte gândirea critică. „Ce profesor nu-și dorește să aibă elevi implicați, care înțeleg, care reușesc să aplice ce au învățat?”, se întreabă retoric dna Grecu.
Așa cum se predă matematica acum, frumusețea ei devine accesibilă doar anumitor copii, ceilalți sunt sacrificați pe drumul către ultimele clase. Iar profesorul rămâne doar un „difuzor” ignorat de marea masă a copiilor. Sau cum spune profesorul Mihai Fârtat, formator al CEAE pentru Matematica Altfel, matematica rămâne a profesorului, nu a fost împărtășită mai departe și copilului, nu devine „matematica lui”, ci o disciplină rece, inaccesibilă celor mulți, dătătoare de frisoane la examene și vinovată de stima de sine scăzută a copilului, viitorul matur, care pornește în viață cu acestă traumă nerezolvată, pe care o perpetuează și care se va afla la baza unor decizii importante de viață.
Anca Popovici, conferențiar universitar dr. la Facultatea de Psihologie si Științele Educației din cadrul Universității din București, a răspuns la două întrebări adresate de CEAE cu privire la noua programă de fizică pentru liceu.
Prima întrebare: Care sunt cele mai importante atu-uri ale noii programe de fizică?
1 – Regăsim în această programă o aliniere explicită la competențele-cheie europene în forma regăsită în Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 (Competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului, Competența matematică și competența în științe, tehnologie și inginerie, Competența digitală, inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică, Competența personală, socială și a învăța să înveți, Competența civică, juridică și de protejare a mediului) și la profilul de formare al absolventului. Această aliniere asigură transferul competențelor generale urmărite de programa de fizică către rezultate ale învățării transversale relevante pentru elevul de liceu indiferent de filiera sau profilul ales, crescând legitimitatea disciplinei în cadrul planurilor de învățământ. Notă: nu sunt exprimate explicit argumentele care au condus la excluderea celorlalte trei competențe cheie. Read More
În sistemul de educație din România, profesorul de fizică a fost adesea perceput ca un „lup singuratic”, captiv între o tablă plină de formule și elevi care memorează mecanic pentru notă. Însă, o mișcare născută în 2011 sparge acest tipar. Doi profesori cu experiență, Cristina Nicolăiță și Mihai Fârtat, sunt implicați în înființarea Asociației „Comunitatea Fizica Altfel”, o inițiativă menită să sprijine nu doar modul în care se predă fizica, ci însăși cultura colaborării între profesori, transformându-i pe aceștia într-o voce ascultată acolo unde se iau deciziile.
Andrei Cismaru lucrează de peste 15 ani la intersecția dintre marketing, tehnologie și comportamentul consumatorului. Cu o experiență construită în companii locale și internaționale, a fost implicat în proiecte de comunicare digitală, CRM și loializare, într-o perioadă în care marketingul a trecut de la mesaj la date și de la expunere la relație.
În prezent, este Head of CRM și Digital Platforms la PENNY România (REWE România), unde coordonează dezvoltarea ecosistemelor digitale și strategiilor omnichannel, cu focus pe experiența clienților și eficiența pe termen lung. De-a lungul carierei, a lucrat în organizații precum Mobexpert, Bitdefender, Strauss sau Federația Română de Fotbal.
În Monitorul educației și formării, care apare anual, se prezintă ultimele evoluții pe ceea ce ține de politici publice pe educație în cele 27 de state membre ale UE. Aceste rapoarte oferă cititorului radiografii obiective în țările membre în ceea ce privește țintele convenite la nivelul UE privind educația. Autorii acestor rapoarte țin cont atât de noul set de obiective în materie de educație și competențe pentru 2030 propuse în Comunicarea din 2025 privind Uniunea competențelor din martie 2025, cât și de obiectivele sugerate în evaluarea intermediară a cadrului strategic al Spațiului european al educației pentru perioada 2021-2030” (p. 4). Plecând de la afirmația „un sistem de educație și formare cu rezultate slabe afectează competitivitatea României” (p. 7), vom expune câteva din propunerile făcute în cadrul publicației Monitorul Educației și formării din 2025 referitoare la educația școlară și la competențele de bază și argumentele aduse în favoarea acestor propuneri.
