Rezultatele PISA 2018 surprind în cifre seci situația dezastruoasă a educației în România. Față de precedenta testare, cea din 2015, toate scorurile medii obținute de elevii români au scăzut – atât la matematică, cât și la științe și citire. În plus, testele PISA (Programme for International Student Assesment) au indicat o rată uriașă a analfabetismului funcțional în România, nu mai puțin de 44%.
„Profesorii au, ca oameni, tot ceea ce au nevoie să aibă. Sunt la fel ca orice individ de pe planeta asta: au creativitate, au apetit pentru a-i dezvolta pe alții, au pasiune pentru ceea ce fac și vor să-și facă treabă cât mai bine. Factorii contextuali – cei care creează condițiile ca să ne exprimăm într-un fel sau altul, cultura și infrastructura națională – au în toate domeniile un impact esențial. Fiecare din noi evoluează atunci când găsește condițiile potrivite și stagnează sau regresează atunci când condițiile sunt nefavorabile. Majoritatea dintre noi nu suntem eroi să ne ridicăm deasupra condițiilor și să reușim în ciuda condițiilor nefavorabile (în plus, România nu este printre țările caracterizate de o cultură antreprenorială). Cei mai mulți dintre profesori vor să-și facă treaba bine, să fie mândri de evoluția elevilor lor, așa este în orice domeniu”, spune Viorel Panaite, Managing Partner Human Invest.
„Atunci când lucrezi singur, ai senzația că lucrezi în gol”, spune Cristina Nicolăiță, profesoară de fizică la Școala „Gh. Magheru” din Caracal. Firește că un profesor este singur atunci când le vorbește copiilor, când încearcă să găsească căile prin care să îi motiveze și să îi inspire. Însă ceea ce aduce în fața elevilor săi este mai valoros dacă profesorul are parte, după orele de la clasă, de o comunitate de cadre didactice cu care să poată discuta despre provocările apărute, cărora poate să le vorbească despre lecțiile reușite sau la care poate găsi el însuși inspirație. „Ai nevoie de cineva care să lucreze pe aceeași unitate cu tine și să îți dea o soluție dacă ai nevoie, dacă nu te descurci. Dar și să îți ofere o confirmare atunci când faci lucrurile bine”, spune Cristina Nicolăiță.
Rodica Răcășanu, profesoară de chimie la Liceul „I. L. Caragiale din Moreni”, obișnuiește să le arate atragă atenția elevilor că, sub aparenta nemișcare a copacilor se ascunde o activitate extrem de intensă, extrem de răspândită în natură? Care este aceasta? Așa începe discuția despre fotosinteză, din care fac parte alte și alte întrebări care stârnesc curiozitatea copiilor. De ce devin frunzele copacilor ruginii toamna? De ce cad? De ce coniferele au cetina mereu verde?
Marea problemă a școlii românești este că de prea multe ori le pretinde elevilor să cunoască legi ale științei și formule fără să le arate înainte realitățile de la care acestea pornesc. Iar ca să faci acest lucru nu e nevoie eforturi supraomenești, ci adesea doar de câteva obiecte simple care pot fi aduse cu ușurință în fața elevilor, precum o ceașcă, o monedă și un recipient cu apă. Aceasta este recuzita cu ajutorul căreia elevilor din Germania le este predată refracția.
Anul școlar a început de curând, iar părinții care își trimit copiii la școală se gândesc la cum se vor descurca cei mici la lecții și la teste, la manuale și programele încărcate, la cât de pregătiți și motivați le vor fi profesorii, la cât de atractive sau, dimpotrivă, neatractive vor fi metodele folosite la ore.
Cu toții am avut în școală un profesor care a știut să ne motiveze și să ne inspire și căruia i-am promis în gând că o să reușim, spune actorul Marius Manole. Iar copiii merită la catedră mai mulți oameni care să le trezească curiozitatea, să le dea încredere și să îi ajute să își dezvolte abilitățile. „Haideți să ajutăm la formarea unor profesori care să își iubească elevii, să îi înțeleagă și să-i facă să iubească școala”, îndeamnă Marius Manole într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Rodica Răcășanu, profesoară la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Moreni, a vizitat recent Italia ca parte a unui program Erasmus destinat cadrelor didactice. A asistat la orele de chimie ținute la un liceu economic din regiunea Piemont și a aflat că în această țară metoda investigației este folosită la scară largă. Fiecare lecție de chimie pornește de la o întrebare care le stârnește elevilor curiozitatea.
La finalul fiecărei ore, Carmen Antonescu, profesoară de fizică la Liceul de Arte „Bălașa Doamna” din Târgoviște are o discuție de câteva minute cu elevii săi în care încearcă să afle ce au aflat ei în plus față de ceea ce știau la începutul orei sau care au fost pașii prin care au ajuns la soluția unei probleme. „Mai important decât orice este să îl înveți pe copil cum să învețe. Este o abilitate care nu îl va părăsi niciodată și care îi va fi de folos în orice situație”, crede ea. Read More
Pe parcursul lunilor mai și iunie, 50 de profesori de chimie au învățat, la Bistrița Năsăud și la Galați, cum să predea această materie într-un mod care să răspundă atât nevoilor elevilor de astăzi, cât și provocărilor pe care aceștia le vor avea de înfruntat atunci când vor termina școala. Realizate de CEAE cu sprijinul financiar al Orange, cursurile s-au axat pe folosirea metodelor inductive în predarea științelor. Acestea îi încurajează pe copii să gândească, să formuleze singuri ipoteze științifice, să le testeze și apoi să tragă propriile concluzii.
