Deloitte a dat recent publicității un studiu în care atrage atenția că mai mult de jumătate din cei 1,8 miliarde de tineri din întreaga lume, care au astăzi vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, nu vor avea, în anul 2030, aptitudinile sau calificările necesare pentru a participa activ pe piața muncii. O piață a muncii care, datorită tehnologiilor emergente, se schimbă la nivel global mai repede decât evoluează sistemele de educație, se arată în raportul „Pregătirea forţei de muncă de mâine pentru cea de a patra revoluţie industrială”, efectuat împreună cu Global Business Coalition for Education. Una dintre concluziile studiului relevă că este nevoie ca mediul de business să se implice mai activ în pregătirea forței de muncă. „Liderii de afaceri din întreaga lume, inclusiv din România, sunt îngrijoraţi pe bună dreptate că forţa de muncă nu va putea ţine pasul cu ritmul şi cu magnitudinea schimbării, întrucât Industria 4.0 transformă munca. Reducerea decalajului de competenţe şi găsirea unor metode de a accesa energia şi creativitatea tinerilor par provocări majore, iar studiul nostru cuprinde numeroase recomandări pentru a aborda aceste provocări. Încurajăm liderii din toate industriile să privească Industria 4.0 ca pe o oportunitate, şi nu ca pe o ameninţare, şi să profite de avantajele sale, inclusiv prin regândirea modului în care atrag, recrutează, integrează şi își dezvoltă talentele”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România.
Cercetarea a pus în evidență faptul că pentru a avea succes pe piața muncii în deceniile viitoare este nevoie, pe lângă un anumit grad de pregătire profesională, de abilități tehnice, de abilități antreprenoriale și de abilități „soft” care duc la dezvoltarea de relații interpersonale și la o bună colaborare cu ceilalți.
„Cum modelăm mințile oamenilor de mâine? Oamenii care creează viitorul, oamenii chemați să construiască viitorul, nu doar să îl trăiască”. Așa a deschis, săptămâna trecută, jurnalistul Pro TV Cristian Leonte discuția de la BRD Live Studio, unde invitați au fost Cristian Hatu, membru fondator al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, și Gabriela Deliu, profesor de fizică la Colegiul de Științele Naturii „Emil Racoviță” din Brașov și formator în cadrul proiectului „Fizica altfel”.
În urmă cu vreo doi ani, la începutul școlii, câțiva elevi de clasa a șasea i-au spus Danielei Tuțuleasa, profesor la Școala Gimnazială „Gheorghe Țițeica” din Craiova: „Doamna e grea fizica? Că ne e frică…” Daniela Tuțuleasa, care predă fizica altfel, prin metoda investigației, le-a explicat că grele ajung să fie doar lucrurile pe care nu le înțelegi, iar ea îi va ajuta să înțeleagă și să li se pară ușor. După un timp, i-a întrebat: „Vi se pare grea fizica?” „Nuuuuuuu”, i-au spus copiii. Formator cu experiență în predarea științelor prin metoda investigației, Daniela Tuțuleasa a susținut împreună cu Maria Pătru și un curs pentru profesorii de chimie. La cursul realizat cu sprijinul financiar al BASF, au participat 25 de profesori din Dolj, care au învățat să le predea elevilor lor chimia prin metode inductive, care cresc motivația copiilor față de studiul științelor și îi ajută să înțeleagă în profunzime fenomenele. „Cursul a fost primit bine și de profesori și metodele au fost foarte bine primite de copii. Pentru că modul acesta de a aborda lucrurile, a lăsa copilul să descopere, este foarte important pentru ei. Varianta tradițională de a le pune pe tavă niște cunoștințe ca ei să le reproducă nu mai merge”, explică Daniela Tuțuleasa. 
În urmă cu câțiva ani, două sate din județul Brașov, Bărcuț și Seliștat, au început să se umple în timpul verii de copii. Aceștia învață, în vacanțe, să pună în scenă piese de teatru în mijlocul pădurii, află câte în lună și în stele despre lumea în care trăiesc, își construiesc un oraș cu propriile reguli ori învață să meargă pe monociclu. Teatru în pădure, Universitatea Copiilor, Orășelul Copiilor sau Circus Danubii sunt câteva dintre taberele în care copiii se împrietenesc, își îmbogățesc cunoștințele de limba germană, își descoperă și dezvoltă abilități, capătă încredere în ei. Printre inițiatorii proiectului se află Renate Klein. Profesor universitar de ebraică și Vechiul Testament la Sibiu, aceasta a devenit interesată de educația non-formală a elevilor din preuniversitar, atunci când copiii ei au ajuns la vârsta întrebărilor. „Copiii mei mă întrebau încontinuu diferite lucruri, precum: 
De foarte multe ori educația românească oscilează între două extreme: pe de-o parte avem de-a face adesea cu dezinteresul față elevi, pe de alta avem de-a face standarde nerealiste, ce pot fi atinse de foarte puțini. Cu privirile prea plecate, ori țintind performanțe prea înalte eșuăm în a-i întâlni pe copii exact acolo unde au mai multă nevoie de noi, în acel punct de unde ei să poată începe să crească și să își dezvolte abilitățile pe termen lung. Este o situație care are legătură atât cu școala, cât și cu familia.