„Scoateți o foaie de hârtie” este propoziția care a stârnit anxietatea multor elevi, care știau că urmează o temută lucrare de control. Însă, cu ghidajul potrivit, foaia ținută la începutul orei de un copil se transformă într-o veritabilă fundație pentru învățare. În școlile din Germania, profesorii predau matematica pornind de la înțelegerea intuitivă pe care elevii o au asupra noțiunilor pe care urmează să le studieze.
În toamna lui 2019, profesorii vâlceni care au participat la programul „Fizica Altfel” au avut primele întâlniri în cadrul mecanismului de sprijin pus la punct de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale pentru a facilita schimbul de experiență profesională și găsirea de soluții la provocările comune. La început, au fost reticenți, își amintește profesorul Laurențiu Badea, directorul adjunct al Liceului Sanitar „Antim Ivireanul” din Vâlcea, cel care conduce mecanismul de sprijin în Vâlcea.
Săptămâna trecută, Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (IEA) a dat publicității rezultatele pe 2019 la studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” (TIMSS), la care au participat peste 580.000 din peste 60 de state. Și la această ediție a TIMSS, România, unde la testare au participat elevii de clasa a VIII-a, a continuat să se situeze sub media de 500 de puncte, păstrându-și în timp locul locul pe scara valorică.
În 2007, cercetătorul Octavian Micu își lua doctoratul în fizică teoretică la Universitatea din Alabama, SUA. Ulterior, avea să facă cercetare post-doctorală în Germania, la Technische Universität Dortmund, pentru ca mai apoi să se reîntoarcă în țară. Astăzi, Octavian Micu este cercetător științific gradul 1 (CS 1) la Institutul de Știinte Spațiale (filială a INFLPR) și își desfășoară activitatea în domeniul fizicii găurilor negre și a gravitației cuantice, iar recent a creat un blog d-ale-cercetarii.ro.
Cu unitățile de învățământ închise și educația mutată în online, o temă de discuție își ocupă acum locul pe agenda publică: rolul pe care școala îl are nu în însușirea de cunoștințe, ci în formarea de atitudini, crearea de deprinderi sociale, educarea de comportamente. Multe voci susțin astăzi redeschiderea școlii și deplâng faptul că, în timpul educației online, elevii sunt lipsiți de interacțiunea față în față, formatoare, cu profesorul și cu colegii. Iar în lipsa ei nu își vor dezvolta acele abilități care, în cele din urmă, au nevoie ca să participe, în calitate de cetățeni implicați, în societate.
La emisiunea ”În fața ta”, de la DIGI 24, s-a discutat nu doar despre cum a fost posibil ca programul ”Fizica Altfel” să ajungă în faza de scalare, ci și despre consecințele analfabetismului științific. Una dintre consecințele grave ale acestuia s-a putut vedea după ce a izbucnit pandemia de COVID-19 (este vorba despre felul cum reacționează o parte a populației la recomandările epidemiologilor).
După lansarea raportului Harta educației științifice bazate pe investigație în Europa, a fost acordat un interviu pentru Libertatea. S-a discutat, între altele, despre legătura între nivelul de alfabetizare științifică al oamenilor și modul în care ei se raportează la recomandările făcute de specialiști/ autorități în timpul pandemiei (cu scopul de a scădea amploarea acesteia).
În timpul școlii, elevii iau nenumărate note, dintre care unele, precum cele la examenele naționale sau la admiterea în diferite unități de învățământ, le influențează major traseul educațional și chiar profesional. Scopul notării este acela de a reflecta în mod real nivelul abilităților unui copil, dar și de a-l plasa corect, pe o scală a rezultatelor, în relație cu elevii de aceeași vârstă.
De multe ori, la matematică elevii rezolvă exerciții și probleme folosind formule pe care le-au memorat mecanic. Chiar dacă ajung la rezultatul corect în timp ce își fac tema sau în timp ce dau un test, felul acesta de a învăța nu este unul de profunzime și, prin urmare, nici de durată. Read More
România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstarea socială, relevă Indicele de Progres Social, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. Clasamentul, în care România se situează pe locul 45 din 163 de țări, este realizat după analiza a trei domenii: nevoile de bază (hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală), bunăstarea (accesul la educație de bază, accesul la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului) și oportunitățile (drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată).
