Programul „Fizica Altfel” care a reformat de jos în sus felul în care este predată fizica în România a împlinit 12 ani. În tot acest timp, am creat o adevărată rețea a schimbării, formată din profesori implicați, dornici să le trezească și să le hrănească elevilor curiozitatea față de științe. Însă, înainte ca rețeaua schimbării să devină realitate, a trebuit construită, pas cu pas, rețeaua încrederii.
În urmă cu 12 ani, ne-am propus să schimbăm felul în care este predată fizica în România și să îi sprijinim pe profesori să folosească la clasă învățarea prin investigație, utilizată în multe sisteme performante de educație. Împreună cu oameni din Societatea Română de Fizică, am căutat profesori interesați să ni se alăture în demersul nostru de a crește gradul de alfabetizare științifică a copiilor români. Cu ajutorul lor, am organizat primele cursuri de formare pentru cadrele didactice și am creat un ghid metodologic pentru unitățile de învățare la fizica pentru gimnaziu și liceu. Am ajuns mai întâi la zeci, apoi la sute, iar în timp la aproape 3.000 de profesori de fizică, dintre care mulți au decis să aplice lucrurile învățate. În 2016, am avut prima recunoaștere la nivel instituțional a eforturilor noastre – atunci, Ministerul Educației a recomandat, printr-o scrisoare metodică, tuturor profesorilor de fizică din țară să folosească învățarea prin investigație la clasă, pornind de la resursele dezvoltate de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale în cadrul programului „Fizica Altfel”.
Un an mai târziu, a apărut și noua programă de fizică pentru gimnaziu, în redactarea căreia au fost implicați profesori colaboratori apropiați ai CEAE. Programa menționa în mod clar utilizarea la clasă a învățării prin investigație și stabilea ca obiectiv creșterea gradului de alfabetizare științifică a elevilor. Mai multe detalii despre perioada 2011 – 2021 găsiți în acest infografic.
Însă acest lucru nu a reprezentat o misiune ușoară. Când am constatat că profesorii aveau dificultăți în a aplica pe termen lung noul mod de predare-învățare, am activat, în mai multe județe din țară, mecanismul de sprijin care să îi susțină în procesul schimbării. Și, între timp, folosindu-ne de experiența acumulată în cadrul „Fizicii Altfel”, am inițiat un program similar pentru chimie.
Deși programa de fizică pentru gimnaziu s-a schimbat, programa la liceu a rămas la fel ca înainte, ceea ce a creat o ruptură în materie de predare. Atunci când prima generație de copii care au învățat fizica după noua programă a terminat clasa a VIII-a, formatori cu experiență în „Fizica Altfel” și-au asumat sarcina de a crea reperele metodologice după care această materie să fie predată în clasa a IX-a, iar un an mai târziu, în clasa a X-a. Când a venit pandemia, tot formatorii programului „Fizica Altfel” au ținut webinarii pentru a-și ajuta colegii să continue să aplice învățarea prin investigație în timpul lecțiilor online. Mai mult decât atât, în ultimii doi ani CEAE a creat, pe site-ul fizicaaltfel.ro, o bancă valoroasă de resurse metodologice online, unde profesorii pot găsi peste 60 de experimente filmate și 90 de fișe dinamice de lucru, care pot fi folosite atât în clasă, cât și ca teme pentru acasă. Un alt demers important al CEAE a constat în crearea unui nou curs de formare acreditat, „Învățarea centrată pe competențe – de la proiectare la evaluare”, care cuprinde 2 noi module importante. Recent, am creat Comunitatea Fizica Altfel, prin intermediul căreia ajung la profesori noi resurse și în cadrul căreia aceștia pot să se pregătească mai bine. În ultimii 12 ani, am reușit să formăm aproape 3000 de profesori de fizică în peste 30 de județe și peste 300 de profesori de chimie în 9 județe și să activăm mecanismul de sprijin în 9 județe pentru profesorii de fizică.
Nimic nu ar fi fost posibil însă fără încredere. În primul rând, fără încrederea că se poate schimba ceva în bine într-un sistem de educație care părea încremenit. Am refuzat să credem că nu are niciun sens, că nu se poate face nimic și că eforturile noastre se vor duce pe Apa Sâmbetei. Iar realitatea ne-a dovedit că am avut dreptate. Sunt dascăli care ne-au mărturisit că s-au trezit la o nouă viață din punct de vedere profesional după ce au urmat cursurile noastre, sunt copii cărora li s-a trezit curiozitatea și care au căpătat încredere în propriile forțe după ce li s-a predat fizica ”altfel”, sunt profesori care au devenit modele pentru colegi.
Dublată de seriozitate și perseverență, încrederea că putem schimba lucrurile a atras la rându-i încredere. Încrederea profesorilor care ne-au urmat cursurile, încrederea de a participa apoi la mecanismul de sprijin, încrederea de a sta ulterior alături de noi pe termen lung, de a deveni oameni-resursă, care să țină cursuri și webinarii, să redacteze programe școlare, să scrie unități de învățare, să realizeze fișe dinamice de lucru și experimente online. Nu este ușor să convingi pe cineva nici măcar că merită să aloce timp urmării unui anumit curs de formare, în condițiile în care mulți profesori au deja obținut numărul de credite necesare în parcursul profesional. Am reușit însă, pentru că am făcut ceea ce am promis și le-am oferit profesorilor instrumente ca să îi ajute în activitatea lor didactică, să îi ajute să aibă impact asupra elevilor și să le dea satisfacție profesională.
Dar cel mai important lucru este că, în timpul cursurilor de formare și al discuțiilor din mecanismul de sprijin, profesorii au început să aibă încredere unii în alții. Împărtășindu-și dificultățile de la clasă, s-au simțit mai puțini singuri și au putut identifica soluții. „Dacă vorbești cu colegii tăi, știi că vei găsi întotdeauna o rezolvare de la cineva care s-a confruntat cu aceeași problemă sau care vede lucrurile în alt fel”, am auzit adesea. Un element important în cadrul mecanismului de sprijin este absența ideii de autoritate care îți impune să faci lucrurile într-un anumit fel și te sancționează atunci când faci vreo greșeală. Fiecare participant are ceva de oferit, dar și de învățat, iar discuțiile sunt întotdeauna orientate înspre soluții.
Un rol crucial în programele CEAE l-au avut profesorii care au decis să își transforme experiența într-o resursă ce poate fi folosită la nivel național. I-am putea aminti pe cei care s-au implicat puternic în construirea de resurse pentru profesori sau au coordonat astfel de procese – Daniela Țepeș, Gabriel Negrea, Gabriela Deliu, Florea Măceșanu, Laurențiu Badea, Ion Băraru, Daniel Lazăr, Dorina Cucu, Boris Arsenov, Rodica Bratu, Mihai Fârtat, Constantin Rus etc. Sunt autori de fișe dinamice de lucru, de unități de învățare, de repere metodologice sau susțin webinarii. Și aici tot de încredere a fost vorba, de încredere că în proiectele noastre munca lor va avea un impact semnificativ. Un rol esențial l-au avut, de asemenea, formatorii cu experiență din cursul de formare desfășurat în cele 31 de județe, dar și inspectorii de fizică cu care colaborăm foarte bine de ani buni; îi avem în vedere și pe cei care nu mai sunt în funcție. O contribuție foarte importantă a avut dl Sorin Trocaru, Inspector General de Fizică până în toamna lui 2022.
Nimic nu ar fi fost posibil fără încrederea acordată de Romanian-American Foundation, finanțatorul strategic care a fost alături de noi de la începuturi până astăzi. În timp, alături de noi au venit și alți finanțatori, fundații sau companii, cu ajutorul cărora ne-am putut continua misiunea. Pe tot acest drum, ne-au fost alături colaboratori de încredere precum expertul în leadership organizațional Viorel Panaite, managing partner al Human Invest, care ne-a ajutat să înțelegem mai bine nevoile profesorilor și să definim un format pentru mecanismul de sprijin prin care să le răspundem cât mai bine.
Este un proces îndelungat până când o schimbare începută de la firul ierbii să devină ireversibilă. Din capul locului, am știut că va fi nevoie de perseverență și am fost pregătiți să găsim soluții la problemele ce vor fi urmat să apară. Când ne-am dat seama că un simplu curs nu este suficient, am creat ghidul metodologic. Când ne-am dat seama că este nevoie de un dialog profesional de bună calitate între profesori, am inițiat mecanismul de sprijin. Când ne-am dat seama că tehnologia este o provocare în timpul școlii online, am organizat webinarii despre utilizarea platformelor de predare online. Când ne-am dat seama că profesorii au nevoie de resurse pedagogice, am creat experimentele online și fișele dinamice de lucru. Când ne-am dat seama că sunt limitări în ceea ce privește ritmul în care reușim să activăm mecanismul de sprijin în județe, am creat Comunitatea „Fizica Altfel”. Prin procesele derulate cu profesorii din aceasta comunitate ne dorim să le oferim suport înainte de activa mecanismul de sprijin în județele respective. Am făcut tot ce a depins de noi, în limitele impuse de resursele umane și financiare. Toate proiectele noastre au fost duse la bun sfârșit exclusiv din finanțări venite de la fundații și companii private și din donații de la persoanele fizice.
Un alt lucru de care am fost conștienți de la bun început a fost că există ritmuri diferite ale schimbării, în funcție de fiecare profesor și de contextul în care își desfășoară activitatea. În timp ce unii profesori folosesc cu lejeritate învățarea prin investigație la clasă, alții sunt abia la început.
Sunt aproape 3.000 de profesori care au urmat cursurile „Fizica Altfel”, însă doar o parte aplică învățarea prin investigație la clasă. Această situație își are o parte din explicație în însuși mecanismul prin care oamenii reacționează la schimbări, mai ales atunci când este vorba și despre o modificare de mentalitate. În timp ce o minoritate își asumă noutatea imediat și începe să o utilizeze, marea masă a oamenilor au nevoie de un timp mai îndelungat pentru a o adopta, în timp ce o altă minoritate o refuză cu totul. Iată un grafic relevant în acest sens, preluat de la Human Invest.
O altă parte din explicație stă în modul în care sistemul ca ansamblu încurajează sau descurajează schimbarea. De pildă, într-un județ cu un inspector interesat de metodele active de predare-învățare, lucrurile vor avansa mai rapid decât cele în care nu există un astfel e inspector. Ce am observat de-a lungul anilor, a fost că și acolo unde lucrurile evoluează lent, există totuși, după urmarea cursului, diferențe în felul în care profesorii se raportează la procesul de învățare al elevilor. Chiar și acolo orele încep să fie mai centrate pe partea de descoperire și pe formarea de competențe. Faptul că schimbarea este mai lentă nu este un eșec, ci o nouă provocare care cere găsirea unui alt tip de soluție. Iar soluția nu este să renunți și să te întorci înapoi, ci să construiești, cu încredere și răbdare, următorul pas sau proces. Uneori, aceasta poate conduce la un salt uriaș.
