În urmă cu mai bine de 15 ani, când o nouă abordare revoluționa predarea științelor în Europa, România părea complet opacă la schimbările de paradigmă din Vest. O comunitate de oameni care înțelegeau mizele reformării predării științelor a hotărât să nu mai aștepte o reacție a decidenților politici și a propus un model de intervenție în sistemul formal de educație, bazat pe învățarea prin investigație. Riscurile de eșec erau considerabile, însă abordarea s-a dovedit corectă: 15 ani mai târziu, Comisia Europeană transmitea României, printr-un document, că profesorii ar trebui pregătiți și încurajați să o folosească mai mult.
„O operație de bypass”
„Privind în urmă, ceea ce am făcut noi seamănă cu o operație de bypass”, spune Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE). „În mod normal, schimbările ar fi trebuit făcute de către cei din zona de decizie politică, de minister, care are capacitatea de implementare a unor decizii. Normal ar fi fost ca metodele noi de predare, adoptate de multe țări din UE acum 10-15 ani, să fi fost introduse și în România de către minister. Era vorba de un know-how de calitate, a cărui eficiență fusese deja verificată în aceste țări. La fel cum se întâmplă cu substanțele hrănitoare care circulă spre părți ale inimii, printr-o arteră. Însă, cum această ”arteră” era blocată, noi am făcut un bypass pentru a aduce astfel de metode valoroase de predare-învățare în sistemul de educație. A fost o provocare foarte mare, pentru că intram pe un teritoriu necunoscut și pentru că noi eram o organizație mică, iar în toate celelalte țări europene schimbarea a fost făcută de minister. Din acest punct de vedere, România este un caz unic”, povestește Cristian Hatu. Eforturile CEAE au avut succes, fapt demonstrat, cu câțiva ani în urmă, și printr-un studiu de impact care confirmă eficiența metodelor propuse.
Impactul programului „Fizica Altfel”
În luna mai, programul „Fizica Altfel”, creat de CEAE, a împlinit 15 ani. Este, poate, cel mai longeviv program derulat de un ONG în sistemul de educație din România și, cu siguranță, unul cu impact major. În 15 ani, 3.100 de profesori de fizică (aprox. 70% din numărul total) și 400 de chimie au fost pregătiți de CEAE pentru a preda științele exacte prin metode inductive. A fost creată o comunitate de practică la nivel național, care să le ofere cadrelor didactice resursele pedagogice necesare pentru a le trezi curiozitatea copiilor.
De la programul „Fizica Altfel” a pornit introducerea predării prin investigație, mai întâi în programa școlară pentru gimnaziu și mai apoi în cea pentru liceu. Tot acest program a stat la baza creării unor manuale moderne de fizică. Însă lucrurile nu s-au oprit aici: în acest an a luat naștere Asociația „Comunitatea Fizica Altfel”, care își propune să continue procesul de introducere a metodei investigației în școli și să le dea profesorilor dedicați o voce în discuțiile publice despre predarea acestei materii. Începând cu anul 2024, modelul de succes din programul „Fizica Altfel” a fost extins și la matematică, odată cu programul „Matematica Altfel”, ca parte a angajamentului CEAE de a scădea nivelul analfabetismului matematic.
O singură pârghie: propria credibilitate
Aceste realizări sunt cu atât mai importante cu cât o organizație neguvernamentală nu are decât o singură pârghie pentru a acționa în sistemul de educație, unde actorul principal este statul: propria credibilitate. Cum a fost posibil totul?
Ar trebui să vorbim despre cum a început totul. Întâlnirea lui Cristian Hatu cu Roxana Vitan, care vreme de 16 ani, până în anul 2025, a condus Romanian-American Foundation, a adus structură unei idei de schimbare, dar și resurse valoroase de dezvoltare a programului „Fizica Altfel”. Vreme de 15 ani, până anul acesta, Romanian-American Foundation a fost finanțatorul strategic al programului, susținând financiar de la scrierea unităților de învățare până la organizarea de cursuri de formare și dezvoltarea comunității de practică pentru profesori.
„Nu era o soluție a cuiva, ci o soluție care se năștea din conversații, din analize”
La vremea la care a cunoscut-o pe Roxana Vitan, Cristian Hatu era un expert care încerca să înțeleagă de ce în sistemele de educație a mai multor țări se începuseră procese ample de schimbare. „Era frustrat pentru că mergea la o mulțime de întâlniri, era invitat să discute despre rapoartele pe care le făcea, dar, de fapt, nu se întâmpla nimic. Totul se oprea în zona de conversație. Și atunci, provocarea mea pentru el a fost să conceapă o soluție pe care să o arate ministerului. Întotdeauna este greu să începi ceva din nimic. Experiența mea este că e mult mai simplu dacă ai un lucru concret pe care să-l arăți”, povestește Roxana Vitan.
În jurul inițiativei s-au adunat o serie de oameni pasionați, de la profesori de gimnaziu și liceu până la oameni din zona academică. „Ce era foarte frumos este că nu era o soluție a cuiva, ci o soluție care se năștea din conversații, din analize și din bucle de feedback. A fost o idee care a avut nevoie de un spațiu, de timp și de foarte mulți oameni, astfel încât să ajungă la un grad de maturitate și să devină ceea ce este astăzi. A plecat din zona unui grup de entuziaști angrenați de către o organizație a societății civile, pentru ca, mai apoi, acest grup să ajungă, prin conversații foarte productive cu Ministerul Educației, să introducă acest lucru în curriculumul aprobat de minister. Astfel, metodologia a devenit o metodologie a școlilor, integrată în sistemul de educație, nu doar pe lângă acesta”, explică Roxana Vitan.
„Ai obligația de a asigura calitate și consistență”
Potrivit ei, principalul obstacol pe care proiectul l-a avut de depășit a fost ambiția sa de a fi aplicat la scară largă. „În momentul în care ajungi cu un proiect în sistemul școlar, ai obligația de a asigura calitate și consistență. Acesta a fost unul dintre lucrurile pentru care proiectul a trebuit să vină cu o soluție. A trebuit să vină cu măsurători, una dintre ele foarte amplă, care să demonstreze cum această metodă poate să producă rezultate la nivelul clasei în final, nu doar la nivelul profesorului care trecea printr-un training. Cealaltă parte a poveștii a fost cum anume să asiguri consistența în momentul în care tu ești o organizație care nu face parte din structura Ministerului Educației. Tu vii din afară și atunci nu ai alte pârghii decât conversația în comunitatea de practică. Acesta este singurul tău punct de intrare”, arată Roxana Vitan.
Etapele-cheie din evoluția „Fizicii Altfel”
Rememorează cele mai importante etape din evoluția proiectului, de la primele momente în care s-a trecut de la o conversație la nivel de experți la o metodă propriu-zisă: „Următorul jalon a fost atins în momentul în care s-a definit metodologia prin care metoda să poată fi aplicată la clasă. Ulterior, s-a creat un grup de campioni, de entuziaști care au ajutat la rafinarea metodei și a procesului — acesta este un al treilea jalon important al proiectului. Al patrulea a fost momentul în care grupul inițial a reușit să agrege o comunitate de practică mult mai largă. Apoi a fost momentul în care s-a ajuns la o conversație de substanță cu Ministerul Educației, iar profesori din comunitatea de practică au fost invitați în grupurile consultative ale ministerului și în discuții cu alți experți în educație. Astfel, au reușit să creeze spațiu curricular pentru ca această metodologie să ajungă în clase, la copii. Or, toate aceste lucruri cer timp, determinare și rezistență la eșec. Toate acestea s-au întâmplat în proiect, iar ancora lor a fost reprezentată de Cristi Hatu și echipa lui”, spune Roxana Vitan.
Un finanțator pe termen lung
La acest rezultat a contribuit modelul de intervenție al Romanian-American Foundation, care finanțează pe termen lung proiecte cu miză mare. „Romanian-American Foundation are o caracteristică rară printre finanțatori, și anume că orizontul său de timp este nedeterminat, este fără limită. În același timp, are la dispoziție propriul patrimoniu din care își finanțează proiectele, iar filosofia de lucru a fundației este de a investi în acele proiecte cu o miză mare de schimbare — sigur că ele sunt riscante — și de a le oferi spațiu de timp, de gândire, de conversație și de experimentare”, explică Roxana Vitan.
Viorel Panaite: „Am găsit aici ceva rar în România”
Unul dintre principalele obiective ale proiectului a fost dezvoltarea unei relații de încredere cu profesorii și sprijinirea lor pe tot parcursul procesului de schimbare a metodelor de predare. Un rol semnificativ l-a avut aici organizația Human Invest, specializată în programe de leadership. Viorel Panaite, Managing Partner Human Invest, s-a alăturat programului în 2013. „Am rămas până azi pentru că am găsit acolo ceva rar în România: oameni care făceau o groază de lucruri fără să se laude cu asta. Profesori care veneau la workshopuri obosiți după kilometri întregi de condus, sceptici la început, și care plecau cu ceva aprins în ei de misiunea proiectului. În plus, Cristian Hatu și echipa lui nu au abandonat nici până acum direcția, chiar și când progresele nu apăreau așa cum se așteptau”, spune Viorel Panaite, care a devenit între timp membru în Consiliul Director al CEAE.
„Profesorii din România au trăit ani întregi cu promisiuni neonorate”
La început, cel mai greu a fost să câștige încrederea profesorilor, care fuseseră dezamăgiți de prea multe ori. „Profesorii din România au trăit ani întregi cu promisiuni neonorate, cu reforme anunțate și abandonate, cu formatori care veneau, spuneau lucruri frumoase și apoi plecau. Când ești în fața unui astfel de grup, nu ai niciun credit inițial, ești chiar pe minus la început. Trebuie să construiești încrederea de la zero (în cel mai bun caz) în câteva ore, cu oameni care au învățat să te întâmpine inițial defensiv, ca mecanism obișnuit de protecție și cinism camuflat. Asta a însemnat să renunț complet la poziționarea de «expert care vine cu soluții» (deși pentru asta am fost invitat în proiect)”, povestește el.
Experiența din „Fizica Altfel” și provocările întâlnite și depășite în timpul programului i-au furnizat noi dovezi „că încrederea construită autentic, în contexte dificile, este de un cu totul alt calibru decât încrederea construită rapid, în condiții favorabile. Relația cu Cristian, cu echipa CEAE, cu profesorii din comunitate și relațiile dintre profesori sunt dovezi că încrederea reciprocă este fundația critică pentru orice inițiativă de schimbare”, crede expertul în leadership.
Ce rămâne în urma programului „Fizica Altfel”
La nivel personal, o mare reușită pentru el sunt profesorii care simt că au renăscut profesional după experiența programului „Fizica Altfel”. În opinia lui, ceea ce rămâne în urma acestui program este o „comunitate a profesorilor care vor să contribuie și pe viitor la o societate mai bună în România, prin felul în care predau pentru a menține vie curiozitatea elevilor. Și acesta este, cred, cel mai durabil lucru pe care îl poate lăsa un program de schimbare în urma lui”, explică Viorel Panaite.
Însă acesta nu este singurul lucru. „Rămâne rețeaua de oameni care au învățat să aibă încredere unii în alții, să colaboreze și să se susțină reciproc în momente în care sistemul nu îi susține. În România, unde nivelul de încredere interpersonală este cel mai scăzut din UE — așa cum arată cercetările — o comunitate funcțională și autentică este o realizare extraordinară. Rămâne, de asemenea, impactul asupra elevilor. Un profesor care și-a recăpătat, la rândul lui, curiozitatea și plăcerea de a preda nu schimbă doar impactul unei lecții de fizică. Schimbă experiența elevilor și relația lor cu învățarea. Știm din mărturiile profesorilor că ceva s-a modificat în lecțiile lor, că elevii au început să pună mai multe întrebări și să se implice altfel. Și mai rămâne ceva ce se amintește prea rar în public, deși nu înțeleg de ce: rămâne un standard de seriozitate și responsabilitate. Modul în care Cristi și echipa lui au abordat acest proiect — cu rigoare, cu etică, cu atenție pentru oameni, fără grabă de a fi vizibili — este un reper pentru oricine vrea să construiască ceva cu adevărat durabil”, subliniază el.
„Fizica Altfel” înseamnă suport continuu pentru profesori
Dezvoltarea unei comunități de practică în care profesorii să își împărtășească problemele, să se inspire din soluțiile găsite de ceilalți și să primească sprijin în procesul schimbării a fost esențială. Laurențiu Badea, profesor de fizică la Liceul „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, a fost unul dintre oamenii-cheie pentru succesul comunității de practică, numită la început „mecanism de sprijin”.
„Fizica Altfel este un program unic în educația românească, remarcabil prin longevitatea, coerența și impactul său. Spre deosebire de alte inițiative axate pe excelență, «Fizica Altfel» s-a concentrat pe beneficiul marii mase de elevi, contribuind la combaterea analfabetismului științific. Implementarea predării prin investigare nu este simplă pentru cei nefamiliarizați cu această metodă. De aceea, inspirați de modele din străinătate, am creat, împreună cu Cristian Hatu și cu un grup de profesori entuziaști, un mecanism de sprijin. Într-un cadru informal, profesorii care cunoșteau deja metoda au împărtășit experiențe și bune practici, analizând împreună ce funcționează și ce nu. Spre deosebire de alte programe, «Fizica Altfel» înseamnă formare, implementare și suport continuu. Prin acest mecanism, profesorii de fizică și chimie își recapătă încrederea unii în alții și își îmbogățesc experiența profesională într-un mod colegial și amical”, explică Laurențiu Badea.
„Inteligența artificială nu investighează”
Folosirea învățării prin investigație la clasă îl pune cu adevărat pe elev în centrul actului educațional. „Prin predarea bazată pe investigație, atât profesorul, cât și elevul învață să cerceteze și să descopere. Acest program m-a ajutat să îi învăț pe elevi să fie curioși și să caute răspunsuri singuri. Iar când ajung la clasă și elevii sunt obișnuiți cu acest mod de lucru, atmosfera este complet diferită — mult mai vie și mai implicată. Cum să nu îmi placă asta?”, se întreabă Laurențiu Badea.
Dobândirea de abilități investigative îi ajută pe elevi să folosească inteligența artificială ca pe un instrument și să interpreteze critic răspunsurile primite. De altfel, capacitatea de a investiga diferențiază gândirea umană de AI. „Inteligența artificială nu investighează. Omul investighează, elevii investighează. Elevii învață să se folosească de inteligența artificială pentru sarcini de căutare și de organizare a informațiilor pe baza unor criterii. Dar gândirea creativă este a omului”, punctează profesorul.
Înființarea Asociației: „Profesorii devin inițiatori ai schimbării”
Anul acesta, programul „Fizica Altfel” a ajuns la un nou nivel, odată cu înființarea Asociației „Comunitatea Fizica Altfel”, a cărei președintă este Daniela Nane, profesor de fizică la Școala Gimnazială „Constantin Parfene” din Vaslui.
„Faptul că există acum o asociație formată din membrii Comunității «Fizica Altfel» înseamnă că această mișcare educațională a devenit una matură și sustenabilă. Pentru profesorii de fizică, asociația «Comunitatea Fizica Altfel» înseamnă sprijin activ în consolidarea introducerii IBL (Inquiry-Based Learning / învățarea prin investigație) în școlile și liceele din România, reprezentare profesională, acces la formare și proiecte comune, posibilitatea de a continua construirea de resurse și modele de bună practică. Foarte important este și faptul că profesorii nu mai lucrează izolat. Asociația creează un spațiu în care experiențele sunt împărtășite, dificultățile sunt discutate deschis, iar soluțiile apar prin colaborare”, arată Daniela Nane.
„În același timp, asociația poate deveni o voce importantă în dialogul despre educația științifică din România. Profesorii care fac parte din această comunitate nu mai sunt doar participanți la schimbare, ci pot deveni inițiatori ai schimbării. Cred că acesta este, de fapt, cel mai important câștig: faptul că profesorii de fizică au construit o comunitate profesională vie, care poate influența pozitiv atât modul în care se predă fizica, cât și felul în care elevii se raportează la știință și la învățare”, subliniază președinta asociației.
„Elevii devin mai greu de păcălit de pseudoștiință”
Mihai Fârtat, profesor de fizică la Școala Gimnazială Nr. 4 din Râmnicu Vâlcea, a ajuns în urmă cu opt ani în proiectul „Fizica Altfel” în calitate de cursant și a devenit între timp unul dintre inițiatorii Asociației „Comunitatea Fizica Altfel”.
„Pentru mine, programul a însemnat o schimbare profundă a modului în care am privit predarea fizicii — proces care nu s-a produs peste noapte, ci a reprezentat o întreagă etapă. Pentru mine, succesul a însemnat bucuria de a vedea copii mult mai dornici să învețe. Atunci când elevul înțelege că tot ceea ce lucrează este în interesul lui, pornește de la așteptările sale și se bazează pe cunoștințele lui anterioare, motivația crește exponențial. O consecință directă este dezvoltarea gândirii critice: elevii care învață astfel devin mult mai greu de păcălit de pseudoștiință”, spune el.
„Până la urmă, noi nu reinventăm fizica, ci o facem accesibilă. Iar această accesibilizare prin metoda investigației este cea mai eficientă în acest moment, lucru demonstrat atât de teorie, cât și de practică. Aceasta este, de fapt, misiunea Asociației noastre”, punctează Mihai Fârtat.
