Una dintre cele mai eficiente metode în a-i face pe elevi să înțeleagă mai bine fenomenele studiate la științele naturii  este IBL (Inquiry Based Learning/ învățarea prin investigație de tip inductiv). Un elev învață prin investigație atunci când se află în fața unei probleme, când studiază cu atenție  datele și relațiile cauzale,  reușind să găsească cea mai bună soluție. Un rol important are aici și învățarea prin cooperare. Ele țin de învățarea centrată pe elev. IBL a fost introdusă în predarea științelor exacte în țări care acum sunt date ca exemple de bună practică (Germania, Portugalia, Polonia).
În cadrul proiectului Fizica altfel, profesorul devine un facilitator al cunoașterii și un partener al elevilor în învățare. Mai precis, în predarea oricărei teme din programa de fizică, profesorul începe lansând elevilor o întrebare/ problemă provocatoare („conflict cognitiv”). Pe parcursul lecțiilor, profesorul nu le oferă de la început răspunsul la întrebare sau explicația pentru fenomenul supus discuției, ci doar îi ajută să-l găsească singuri. Elevii au acum principalul rol în descoperirea explicației pentru fenomenul fizic discutat. De asemenea, profesorii activează cunoașterea anterioară, naivă și preștiințifică, a copiilor. Acest mod de lucru conduce la o înțelegere mai profundă a fenomenelor pe care le studiază (are loc o învățare de profunzime), fiind folosit și în procesele de raționare din viața de zi cu zi.

Modul de predare descris mai sus conduce nu doar la reapariția interesului copiilor pentru științele naturii, ci și la retrezirea curiozității pentru lumea înconjurătoare. Mai mult, majoritatea elevilor cu care se lucrează astfel reușesc să înțeleagă relevanța pentru viața de zi cu zi a temelor studiate la orele de științe exacte.
Pe de altă parte, acest mod de lucru conduce și la dezvoltarea unor deprinderi care au o importanță mare în economia actuală: gândirea critică, creativitatea, inițiativa, rezolvarea de probleme nestandard, evaluarea riscurilor, capacitatea de a lua decizii. Memorarea și utilizarea unor proceduri simple, repetitive au devenit secundare în multe joburi. Pe de altă parte, cineva își schimbă acum de 3-4 ori specializarea de-a lungul vieții active.