Camelia Rațiu predă fizica la Colegiul Național „Ioan Slavici” din Satu Mare și a luat parte recent la curs care îi ajută pe profesori să le trezească elevilor lor interesul pentru științe – „Învățarea științelor – abordări metodologice moderne”, organizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale cu sprijinul KFC România. Un loc central în acesta îl ocupă metoda investigației. „Metoda investigației mi s-a părut o metodă foarte interesantă pentru elevii de gimnaziu, care sunt pasionați să descopere lucruri noi. Am observat de-a lungul anilor că dacă le propuneam facultativ să studieze acasă sau să efectueze unele experimente care sunt mai greu de realizat în laborator, veneau la școală entuziaști cu concluzii elaborate minuțios, cu dovezi (fotografiau sau înregistrau experimentul). Elevii obișnuiți de timpuriu cu acest mod de abordare nu au reticențe față de această metodă mai târziu”, explică profesoara. Atunci când a testat această abordare în timpul predării a văzut că aduce rezultate mult mai bune decât cea folosită în mod obișnuit în școlile românești. „Clasa a fost împărțită pe grupe, fiecare a avut o sarcină de lucru și 10 minute de adunat dovezi în curtea școlii, după care ne-am întors în laborator și am prelucrat datele, fiecare grupă a prezentat concluziile la care a ajuns. Rezultatul a fost unul mult mai bun, decât în cazul unei ore „clasice” atât ca acumulare de cunoștințe, cât și ca participare la oră și captare a atenției. Chiar și elevii cu deficit de atenție s-au concentrat mult mai bine”, povestește Camelia Rațiu.
„Este nevoie clară de o transformare majoră a educației clasice, rigide, bazate pe memorie mecanică și instruire rudimentară. Aceasta trebuie să fie transformată într-un model modern, creativ, inteligent, participativ și de colaborare, în care profesorii și elevii construiesc împreună cunoaștere, există o înțelegere profundă a fenomenului studiat şi își oferă reciproc feedback, atât de necesar pentru ambele părți”, spune Claudia Cziprok, profesoară de fizică și informatică la Colegiul Tehnic „Elisa Zamfirescu” din Satu Mare și formator în cadrul programului „Fizica altfel”. Împreună cu colega sa, Liliana Hanc, aceasta a ținut pentru profesorii din Satu Mare cursul „Învățarea științelor – abordări metodologice moderne”, derulat de CEAE cu sprijinul KFC România.
„Să fiu profesoară a fost singurul meu vis. Fac meseria asta cu pasiune de 37 de ani pentru că iubesc copiii, mă fac să mă simt mereu tânără și utilă”, spune Daniela Manolea, profesoară de fizică și formatoare în cadrul programului „Fizica Altfel”, derulat de CEAE.
A început să își dorească să devină profesoară în clasa a VI-a, după primele ore făcute cu diriginta ei de atunci. De curând, o elevă de clasa a VI-a a venit la ea și i-a spus că vrea să se facă profesoară de fizică. „M-a bucurat nespus, mai ales că foarte puțini își mai doresc să predea astăzi. Simt că s-a închis cercul”, zâmbește ea.
În luna iunie, 242 de profesori de fizică și chimie au absolvit cursurile de formare, care să îi ajute să le predea elevilor lor lecțiile prin metode inductive, să le încurajeze creativitatea și crearea deprinderii de a gândi structurat. Începute în luna martie, cursurile organizate de CEAE au fost dedicate profesorilor de științe din județele Brașov, Cluj, Dolj, Galați, Olt, Satu Mare, Suceava, Vâlcea și București. În patru dintre ele, Brașov, Cluj, Satu Mare și Galați, CEAE a derulat pentru prima dată cursuri de formare pentru profesorii de fizică și de chimie.
Este un nou pas în demersul nostru de a contribui la alfabetizarea științifică a elevilor români și de a-i ajuta să devină cetățeni funcționali într-o societate a cunoașterii. Specialiștii în educație, oamenii de știință și reprezentanții comunității de business atrag de câțiva ani atenția că cerințele de pe piața muncii sunt într-o continuă schimbare, că job-urile viitorului vor arăta cu totul altfel decât am fost obișnuiți până astăzi, că, pe parcursul vieții sale active, un individ își va schimba de câteva ori profesia.
Formatoarea Daniela Tuțuleasa tocmai a terminat un nou curs de predare a științelor prin metode moderne pentru 24 de profesori din Dolj. Cel de-al doilea formator al cursului a fost Daniela Manolea. La acest curs profesorii au învățat cum să păstreze o atmosferă relaxată la clasă, cum să se conecteze la nevoile copiilor, cum să îi învețe să gândească și să le dea încredere în propriile forțe. Și, cel mai important, să le cultive elevilor dorința de a pune întrebări și de a afla răspunsuri. „Îi dăm copilului posibilitatea să descopere, întotdeauna începem cu o întrebare care să îi stârnească curiozitatea”, spune Daniela Tuțuleasa, profesor de fizică la școala „G. Țițeica” din Craiova. O altă componentă importantă a acestei abordări o reprezintă experimentele care pot fi făcute cu materiale obișnuite, din viața de zi cu zi, și prin care elevii pot vedea ei înșiși cum funcționează anumite fenomene. „Lucrăm cu materiale pe care le găsește oricine, pe care le avem la îndemână, nu neapărat din laborator, pentru că, până la urmă, la fizică toată natura este laboratorul nostru. Copiilor le place asta foarte mult. În momentul în care îi pui să descopere singuri, ei devin și mai dornici să afle și se simt mai interesați, mai pasionați de materie”, explică formatoarea.
„Să perseverezi, să fii cât poți de echilibrat, să nu te minți singur, să știi care este valoarea ta, să ai un scop”. Sunt lucrurile despre care a discutat Silviu Botezatu cu elevii de la Școala Gimnazială „I. A. Brătescu Voinești” și de la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino” din Târgoviște. Silviu Botezatu, director de producție la fabrica din Fieni, una dintre cele trei fabrici ale companiei Carmeuse din Romania, și alți colegi de-ai săi s-au întâlnit, în cadrul STEM Discovery Week, cu elevi din două județe, la invitația unor profesori care au ales să predea copiilor științele „altfel”. Specialiștii Carmeuse le-au vorbit copiilor despre munca lor și le-au explicat de ce sunt importante științele și de ce este esențial să îți păstrezi curiozitatea mereu trează și să perseverezi chiar și atunci când dai de greu. Silviu Botezatu a studiat chimia. „ La facultate, când am intrat în secția pe care mi-o doream și am văzut că am potențial, mi-am alocat foarte mult din timp pentru materia respectivă. Și dacă îți place, perseverezi și ajungi să devii bun în ceea ce faci și atunci este și ușor să te angajezi”, spune el. Însă nu totul a mers de la sine. „Le-am povestit că am avut chiar restanțe, însă important este că nu am renunțat, nu m-am dat bătut și am reușit”, povestește directorul de producție.
Mai sus puteți vedea două plante tinere din aceeași specie, ficus benjamina. Una este mai înaltă (are aproape un metru şi jumătate), cu trunchiul mai viguros, cu frunzele mai bogate. Cealaltă, mai mică (are cam 50 de cm. înălţime), mai firavă, mai rară pare că a fost plantată ori la o bună bucată de vreme după prima, ori din cu totul alt lot de semințe. În realitate însă, ambele au aceeași vârstă și, mai mult decât atât, provin din același ghiveci. Diferența dintre ele a început în momentul în care au fost despărțite, iar una dintre ele a ajuns într-un birou de firmă, iar cealaltă într-un apartament cu terasă, unde a fost udată când a avut nevoie, indiferent dacă era zi lucrătoare sau weekend, și a fost scoasă la aer pe vreme bună. După un timp, diferențele au început să se vadă, iar dacă vreuneia sau alteia nu i se schimbă condițiile în perioada următoare, ele vor continua să se adâncească.
În urmă cu șapte ani, membrii echipei din cadrul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale au început să reformeze felul în care este predată fizică, considerată până atunci o materie „grea” și „plictisitoare” în școlile din România. Am introdus atunci o metodă nouă în țara noastră, învățarea prin investigație, care le permite copiilor să găsească singuri explicațiile pentru fenomene și le dezvoltă gândirea critică, atenția, capacitatea de a lua decizii, de a lucra în echipă, de a-și evalua singuri rezultatele muncii și de a le îmbunătăți. Am mers din județ în județ și din școală în școală și am reușit să formăm pentru a preda într-un nou stil aproximativ 1.900 de profesori de fizică din toată țara. Câţiva ani a fost implicată în acest demers şi Societatea Română de Fizică .
Cu fiecare profesor pregătit am deschis un univers nou de posibilități pentru mii și mii de elevi, care au șansa la o educație științifică mai bună pentru că dascălii știu cum să facă noțiunile atractive, cum să îi motiveze și încurajeze. Cu fiecare om la care am ajuns am construit o rețea a schimbării care este într-o continuă creștere și într-un continuu proces de îmbunătățire. Prin programul „Fizica Altfel”, inițiat cu sprijinul Romanian-American Foundation, ne-am propus să creăm comunități de profesori care să discute deschis despre provocările specifice pe care le întâmpină în procesul de predare, să caute soluții, să vorbească despre metode care și-au dovedit eficiența.
La sfârșitul lunii trecute, Centrul pentru Evaluare și Analize Educaționale le-a lansat „profesorilor altfel” de științe din toată țara o invitație: să ia parte la inițiativa internațională STEM Discovery Week și să se alăture astfel organizațiilor și școlilor din lumea întreagă care îi celebrează pe cei care lucrează, studiază și fac cercetări în domeniile Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică (STEM). CEAE a fost primul ONG din România care s-a alăturat STEM Discovery Week, iar profesorii formați pentru a preda fizica și chimia prin metode inductive au realizat împreună cu elevii lor experimente fascinante, au abordat teme majore legate de știință, mediu înconjurător și comunitate și au căutat soluții inovative pornind de la lucrurile studiate la clasă.
Pentru un copil care până la vârsta de 15 ani a acumulat atâtea lacune încât matematica e de neînțeles, româna un fel de limbă străină, istoria o înșiruire de date fără sens, școala devine o scenă a neputinței care se repetă în buclă, zi după zi. Reacția în fața neputinței este diferită pentru fiecare copil în parte: unii devin sfidători și cinici, alții agresivi, alții se fac pe zi ce trece mai mici și mai umili, multora începe să nu le mai pese. În absolut toți se stinge ceva: dorință, curiozitate, inteligență, iar copiii încetează, de fapt, să mai crească, să mai evolueze. Sunt în pericol să ajungă să joace întreaga lor viață roluri mici, în care nu-și vor putea împlini potențialul și nu vor putea să ofere valoare. Este un scenariu sumbru și pentru ei, și pentru România.
La cele mai multe licee tehnologice din țară, copiii intră adesea cu medii sub cinci. În spatele notelor se ascunde o lipsă de abilități din ce în ce mai adâncă în fiecare an de școală. Atunci când încerci să le predai acestor copii noi concepte și când le scrii pe tablă noi formule, trebuie să fii conștient că ele nu au cu ce alte experiențe de învățare și cunoștințe să intre în legătură și sunt condamnate să fie uitate în scurtă vreme.
Firește că la 15 ani este dificil să recuperezi lipsurile create în 8 ani de școală, care vin la pachet cu o uriașă neîncredere. Ce poți începe să face ca profesor într-o astfel de situație este să construiești încredere.