În urmă cu câțiva ani, două sate din județul Brașov, Bărcuț și Seliștat, au început să se umple în timpul verii de copii. Aceștia învață, în vacanțe, să pună în scenă piese de teatru în mijlocul pădurii, află câte în lună și în stele despre lumea în care trăiesc, își construiesc un oraș cu propriile reguli ori învață să meargă pe monociclu. Teatru în pădure, Universitatea Copiilor, Orășelul Copiilor sau Circus Danubii sunt câteva dintre taberele în care copiii se împrietenesc, își îmbogățesc cunoștințele de limba germană, își descoperă și dezvoltă abilități, capătă încredere în ei. Printre inițiatorii proiectului se află Renate Klein. Profesor universitar de ebraică și Vechiul Testament la Sibiu, aceasta a devenit interesată de educația non-formală a elevilor din preuniversitar, atunci când copiii ei au ajuns la vârsta întrebărilor. „Copiii mei mă întrebau încontinuu diferite lucruri, precum: De ce este cerul albastru? Am început să citesc pentru a le putea răspunde. Trebuie să îi lăsăm pe copii să pună întrebări și să le răspundem, fără să le băgăm într-un sertar. Și atunci avem toată atenția lor. Ne-am gândit să îi ajutăm și pe alți copii să găsească răspunsuri, nu doar pe ai noștri, și așa a apărut ideea cu Universitatea Copiilor, pentru care alegem în fiecare an o tematică destul de largă”, povestește Renate Klein. Anul acesta, tema a fost mișcarea – copiii au învățat cum se fac desenele animate, dar au avut și lecții cu pedagogi de circ. În urmă cu doi ani, copiii au învățat cum a apărut scrisul, dar s-au familiarizat, cu ajutorul a două profesoare de la o școală ajutătoare, și cu limbajul semnelor și cu alfabetul Braille.
De foarte multe ori educația românească oscilează între două extreme: pe de-o parte avem de-a face adesea cu dezinteresul față elevi, pe de alta avem de-a face standarde nerealiste, ce pot fi atinse de foarte puțini. Cu privirile prea plecate, ori țintind performanțe prea înalte eșuăm în a-i întâlni pe copii exact acolo unde au mai multă nevoie de noi, în acel punct de unde ei să poată începe să crească și să își dezvolte abilitățile pe termen lung. Este o situație care are legătură atât cu școala, cât și cu familia. 
Camelia Rațiu predă fizica la Colegiul Național „Ioan Slavici” din Satu Mare și a luat parte recent la curs care îi ajută pe profesori să le trezească elevilor lor interesul pentru științe – „Învățarea științelor – abordări metodologice moderne”, organizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale cu sprijinul KFC România. Un loc central în acesta îl ocupă metoda investigației. „
„Este nevoie clară de o transformare majoră a educației clasice, rigide, bazate pe memorie mecanică și instruire rudimentară. Aceasta trebuie să fie transformată într-un model modern, creativ, inteligent, participativ și de colaborare, în care profesorii și elevii construiesc împreună cunoaștere, există o înțelegere profundă a fenomenului studiat şi își oferă reciproc feedback, atât de necesar pentru ambele părți”, spune Claudia Cziprok, profesoară de fizică și informatică la Colegiul Tehnic „Elisa Zamfirescu” din Satu Mare și formator în cadrul programului „Fizica altfel”. Împreună cu colega sa, Liliana Hanc, aceasta a ținut pentru profesorii din Satu Mare cursul „Învățarea științelor – abordări metodologice moderne”, derulat de CEAE cu sprijinul KFC România.
„Să fiu profesoară a fost singurul meu vis. Fac meseria asta cu pasiune de 37 de ani pentru că iubesc copiii, mă fac să mă simt mereu tânără și utilă”, spune Daniela Manolea, profesoară de fizică și formatoare în cadrul programului „Fizica Altfel”, derulat de CEAE.
Formatoarea Daniela Tuțuleasa tocmai a terminat un nou curs de predare a științelor prin metode moderne pentru 24 de profesori din Dolj. Cel de-al doilea formator al cursului a fost Daniela Manolea. La acest curs profesorii au învățat cum să păstreze o atmosferă relaxată la clasă, cum să se conecteze la nevoile copiilor, cum să îi învețe să gândească și să le dea încredere în propriile forțe. Și, cel mai important, să le cultive elevilor dorința de a pune întrebări și de a afla răspunsuri. „Îi dăm copilului posibilitatea să descopere, întotdeauna începem cu o întrebare care să îi stârnească curiozitatea”, spune Daniela Tuțuleasa, profesor de fizică la școala „G. Țițeica” din Craiova. O altă componentă importantă a acestei abordări o reprezintă experimentele care pot fi făcute cu materiale obișnuite, din viața de zi cu zi, și prin care elevii pot vedea ei înșiși cum funcționează anumite fenomene. „Lucrăm cu materiale pe care le găsește oricine, pe care le avem la îndemână, nu neapărat din laborator, pentru că, până la urmă, la fizică toată natura este laboratorul nostru. Copiilor le place asta foarte mult. În momentul în care îi pui să descopere singuri, ei devin și mai dornici să afle și se simt mai interesați, mai pasionați de materie”, explică formatoarea.
„Să perseverezi, să fii cât poți de echilibrat, să nu te minți singur, să știi care este valoarea ta, să ai un scop”. Sunt lucrurile despre care a discutat Silviu Botezatu cu elevii de la Școala Gimnazială „I. A. Brătescu Voinești” și de la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino” din Târgoviște. Silviu Botezatu, director de producție la fabrica din Fieni, una dintre cele trei fabrici ale companiei Carmeuse din Romania, și alți colegi de-ai săi s-au întâlnit, în cadrul STEM Discovery Week, cu elevi din două județe, la invitația unor profesori care au ales să predea copiilor științele „altfel”. Specialiștii