„Să perseverezi, să fii cât poți de echilibrat, să nu te minți singur, să știi care este valoarea ta, să ai un scop”. Sunt lucrurile despre care a discutat Silviu Botezatu cu elevii de la Școala Gimnazială „I. A. Brătescu Voinești” și de la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino” din Târgoviște. Silviu Botezatu, director de producție la fabrica din Fieni, una dintre cele trei fabrici ale companiei Carmeuse din Romania, și alți colegi de-ai săi s-au întâlnit, în cadrul STEM Discovery Week, cu elevi din două județe, la invitația unor profesori care au ales să predea copiilor științele „altfel”. Specialiștii Carmeuse le-au vorbit copiilor despre munca lor și le-au explicat de ce sunt importante științele și de ce este esențial să îți păstrezi curiozitatea mereu trează și să perseverezi chiar și atunci când dai de greu. Silviu Botezatu a studiat chimia. „ La facultate, când am intrat în secția pe care mi-o doream și am văzut că am potențial, mi-am alocat foarte mult din timp pentru materia respectivă. Și dacă îți place, perseverezi și ajungi să devii bun în ceea ce faci și atunci este și ușor să te angajezi”, spune el. Însă nu totul a mers de la sine. „Le-am povestit că am avut chiar restanțe, însă important este că nu am renunțat, nu m-am dat bătut și am reușit”, povestește directorul de producție.
Mai sus puteți vedea două plante tinere din aceeași specie, ficus benjamina. Una este mai înaltă (are aproape un metru şi jumătate), cu trunchiul mai viguros, cu frunzele mai bogate. Cealaltă, mai mică (are cam 50 de cm. înălţime), mai firavă, mai rară pare că a fost plantată ori la o bună bucată de vreme după prima, ori din cu totul alt lot de semințe. În realitate însă, ambele au aceeași vârstă și, mai mult decât atât, provin din același ghiveci. Diferența dintre ele a început în momentul în care au fost despărțite, iar una dintre ele a ajuns într-un birou de firmă, iar cealaltă într-un apartament cu terasă, unde a fost udată când a avut nevoie, indiferent dacă era zi lucrătoare sau weekend, și a fost scoasă la aer pe vreme bună. După un timp, diferențele au început să se vadă, iar dacă vreuneia sau alteia nu i se schimbă condițiile în perioada următoare, ele vor continua să se adâncească.
În urmă cu șapte ani, membrii echipei din cadrul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale au început să reformeze felul în care este predată fizică, considerată până atunci o materie „grea” și „plictisitoare” în școlile din România. Am introdus atunci o metodă nouă în țara noastră, învățarea prin investigație, care le permite copiilor să găsească singuri explicațiile pentru fenomene și le dezvoltă gândirea critică, atenția, capacitatea de a lua decizii, de a lucra în echipă, de a-și evalua singuri rezultatele muncii și de a le îmbunătăți. Am mers din județ în județ și din școală în școală și am reușit să formăm pentru a preda într-un nou stil aproximativ 1.900 de profesori de fizică din toată țara. Câţiva ani a fost implicată în acest demers şi Societatea Română de Fizică .
Cu fiecare profesor pregătit am deschis un univers nou de posibilități pentru mii și mii de elevi, care au șansa la o educație științifică mai bună pentru că dascălii știu cum să facă noțiunile atractive, cum să îi motiveze și încurajeze. Cu fiecare om la care am ajuns am construit o rețea a schimbării care este într-o continuă creștere și într-un continuu proces de îmbunătățire. Prin programul „Fizica Altfel”, inițiat cu sprijinul Romanian-American Foundation, ne-am propus să creăm comunități de profesori care să discute deschis despre provocările specifice pe care le întâmpină în procesul de predare, să caute soluții, să vorbească despre metode care și-au dovedit eficiența.
La sfârșitul lunii trecute, Centrul pentru Evaluare și Analize Educaționale le-a lansat „profesorilor altfel” de științe din toată țara o invitație: să ia parte la inițiativa internațională STEM Discovery Week și să se alăture astfel organizațiilor și școlilor din lumea întreagă care îi celebrează pe cei care lucrează, studiază și fac cercetări în domeniile Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică (STEM). CEAE a fost primul ONG din România care s-a alăturat STEM Discovery Week, iar profesorii formați pentru a preda fizica și chimia prin metode inductive au realizat împreună cu elevii lor experimente fascinante, au abordat teme majore legate de știință, mediu înconjurător și comunitate și au căutat soluții inovative pornind de la lucrurile studiate la clasă.
Pentru un copil care până la vârsta de 15 ani a acumulat atâtea lacune încât matematica e de neînțeles, româna un fel de limbă străină, istoria o înșiruire de date fără sens, școala devine o scenă a neputinței care se repetă în buclă, zi după zi. Reacția în fața neputinței este diferită pentru fiecare copil în parte: unii devin sfidători și cinici, alții agresivi, alții se fac pe zi ce trece mai mici și mai umili, multora începe să nu le mai pese. În absolut toți se stinge ceva: dorință, curiozitate, inteligență, iar copiii încetează, de fapt, să mai crească, să mai evolueze. Sunt în pericol să ajungă să joace întreaga lor viață roluri mici, în care nu-și vor putea împlini potențialul și nu vor putea să ofere valoare. Este un scenariu sumbru și pentru ei, și pentru România.
La cele mai multe licee tehnologice din țară, copiii intră adesea cu medii sub cinci. În spatele notelor se ascunde o lipsă de abilități din ce în ce mai adâncă în fiecare an de școală. Atunci când încerci să le predai acestor copii noi concepte și când le scrii pe tablă noi formule, trebuie să fii conștient că ele nu au cu ce alte experiențe de învățare și cunoștințe să intre în legătură și sunt condamnate să fie uitate în scurtă vreme.
Firește că la 15 ani este dificil să recuperezi lipsurile create în 8 ani de școală, care vin la pachet cu o uriașă neîncredere. Ce poți începe să face ca profesor într-o astfel de situație este să construiești încredere.
Într-o zi, diriginta unei clase a VI-a a venit la profesoara Maria Pătru și a rugat-o să ia parte la ședința cu părinții. „S-a întâmplat ceva?”, a întrebat profesoara. „Nu, nu! Copiii sunt atât de încântați de ora de fizică, încât părinții vor să vă cunoască neapărat”, i-a explicat diriginta.
Maria Pătru predă fizica și chimia în trei unități de învățământ, Școala Gimnazială Damian din Sadova, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară din Craiova și Școala Gimnazială „Gheorghe Bibescu”. Este unul dintre cei peste 1.900 de profesori pregătiți de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale pentru a preda științele prin metode inductive și este la rândul său formator pentru cadrele didactice care vor să predea chimia „altfel”. Ajunsă la catedră în urmă cu 14 ani, Maria Pătru a intrat în contact cu metoda învățării prin investigație încă de dinainte ca ea să fie introdusă la scară largă de CEAE în România.
În ultimii ani, CEAE a format peste 1.900 de profesori pentru a preda fizica și chimia prin metode inductive, care transformă fiecare lecție într-un proces fascinant de descoperire. În timpul cursurilor de formare, profesorii s-au pus în locul elevilor, au încercat să își imagineze ce dificultăți au, ce întrebări le trezesc curiozitatea, ce le devine limpede după o lecție și ce le rămâne în continuare în ceață. Au început ei înșiși un proces de descoperire care să îi ajute să preschimbe pentru copii un anumit capitol din programă într-o călătorie palpitantă. Astfel, au reușit să îi transforme pe elevi din simpli receptori ai mesajului transmis de la catedră în arhitecți ai propriului proces de învățare.
Faptul că cineva devine actor în procesul de învățare este o forță uriașă, care îl duce înspre dezvoltarea de cunoștințe și abilități. Este una dintre marile schimbări aduse de programele „Fizica Altfel” și „Chimia Altfel”, prin intermediul căruia sunt formați profesorii de științe din România. Pentru ca schimbarea să devină ireversibilă, să ajungă la un număr tot mai mare de copii și să fie vizibilă la toate orele de fizică și de chimie predate de profesorii „altfel” este nevoie însă de mai mult.
25 de profesori de fizică din județul Vâlcea au venit la cursurile de formare ținute de Laurențiu Marin Badea, pentru a învăța cum să le predea copiilor prin metoda investigației, în cadrul programului „Fizica Altfel”, derulat de CEAE. Apoi alți 25, iar cererile vin în continuare. „S-a răspândit vestea, efectul acestei abordări asupra copiilor este extraordinar”, spune Laurențiu Marin Badea, profesor de fizică la Liceul Sanitar „Antim Ivireanu” din Râmnicu Vâlcea și formator în cadrul programului „Fizica Altfel”.
De exemplu, le-a dat elevilor lui o altfel de temă pentru acasă: să construiască un barcă cu un motor simplu cu abur. Pentru copii au urmat zile de efervescență. „Au început practic să facă navomodelism: unii au venit cu bărci din tăvi de cozonac, alții din polistiren, cu catarge, cu pânze. Ne-a venit ideea să facem demonstrații cu ele și am ieșit în curtea școlii. Când au început ai mei nu s-a mai ținut nicio oră, toți au venit în curte să îi vadă”, povestește profesorul.
În discuțiile despre educație este pomenită tot mai des și pe bună dreptate necesitatea de a dezvolta în cadrul procesului de învățare abilitățile STEM. Acronimul pentru Science, Technology, Engineering and Mathematics (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) atât de mult folosit în planuri, strategii, dezbateri reprezintă mult mai mult decât o mențiune care poate face un CV mai atrăgător decât altul. Ci poartă în el forța cunoașterii și a rațiunii care, potrivit experților în educație, economie sau știință va face diferența, în viitorul deloc îndepărtat, în evoluția indivizilor și a națiunilor.
În cartea „The Case for STEM Education. Challenges and Opportunities”, profesorul american Rodger Bybee clarifică scopurile „educației STEM”. Aceasta ar trebui să contribuie la o societate alfabetizată științific, la crearea unei forțe de muncă dotate cu acele competențe necesare secolului 21, la o cercetare avansată și la o dezvoltare a forței de muncă axate pe inovație. Ce înseamnă alfabetizare științifică? În opinia lui Bybee înseamnă cunoștințele, atitudinile și abilitățile unui individ de a identifica în viața reală întrebări și probleme, de a formula explicații și de a trage concluzii științifice. Înseamnă înțelegerea felului în care funcționează disciplinele STEM și felul în care au modelat acestea mediul material, intelectual și natural. Înseamnă disponibilitatea de a aborda problemele legate de STEM ca un cetățean constructiv, preocupat și capabil de reflecție.
„Dacă nu schimbăm felul în care facem educație, în 30 de ani de acum înainte vom avea mari probleme”
Multe dintre job-urile de astăzi vor dispărea în deceniile următoare, din cauza automatizării și a inteligenței artificiale, ce vor ajunge la un nivel suficient de ridicat încât să poată prelua acele sarcini repetitive, care cer un nivel scăzut de calificare. Potrivit McKinsey Global Institute, până în anul 2030 roboții ar putea înlocui munca făcută de 800 de milioane de oameni, iar estimările făcute de think tank-ul european Bruegel arată că mai mult de jumătate din job-urile din Uniunea Europeană riscă să dispară, ca urmare a evoluțiilor tehnologice. Estimările au la bază informațiile prezentate în 2013 de cercetătorii Carl Benedikt Frey și Michael A. Osborne în cadrul unui studiu realizat la Oxford pe tema viitorului pieței muncii.
Aceștia au susținut că progresul tehnologic în materie de robotică, inteligență artificială și învățare automată a mașinilor amenință acele slujbe prost plătite și slab calificate din sectoare imune anterior la automatizare.