A început un nou an școlar, iar străzile s-au umplut de elevi cu ghiozdanul în spate. Îi vedem mergând pe trotuar de mână cu părinții lor sau traversând strada, îi vedem în librării în căutare de rechizite, la supermarket ori la mall după terminarea cursurilor. Vedem copii în uniforme în metrou, alături de bunici sau de bone, copii în uniforme jucându-se în parcuri.
Este o imagine la care merită să medităm o vreme și pe care se cuvine să o păstrăm în minte atunci când ne gândim la educație. Pentru că adesea educația este făcută ca și când copiii n-ar trebui să părăsească niciodată sala de clasă.
Sistemul de învățământ pierde din vedere că un copil nu este un executant al unor sarcini trasate în perimetrul școlilor, iar miza educației nu este reprezentată de fișe, clasamente, statistici și rapoarte. Copilul dus astăzi de mână de părinte spre școală va ajunge nu peste multă vreme să conducă mașina, să lucreze, să ia decizii care vor avea impact asupra celor din jurul său, să voteze. Când ne vom întâlni cu acest adult ceva mai tânăr decât noi, în diferite contexte de viață, vom vrea de la el să fie profesionist, responsabil, politicos, etic, rațional, orientat înspre soluții. Însă dacă actuala stare de lucruri se perpetuează în sistemul de educație de la noi, șansa să întâlnim în țară peste două-trei decenii astfel de tineri scade dramatic cu fiecare an ce trece. Read More
De foarte multe ori educația românească oscilează între două extreme: pe de-o parte avem de-a face adesea cu dezinteresul față elevi, pe de alta avem de-a face standarde nerealiste, ce pot fi atinse de foarte puțini. Cu privirile prea plecate, ori țintind performanțe prea înalte eșuăm în a-i întâlni pe copii exact acolo unde au mai multă nevoie de noi, în acel punct de unde ei să poată începe să crească și să își dezvolte abilitățile pe termen lung. Este o situație care are legătură atât cu școala, cât și cu familia. 
Camelia Rațiu predă fizica la Colegiul Național „Ioan Slavici” din Satu Mare și a luat parte recent la curs care îi ajută pe profesori să le trezească elevilor lor interesul pentru științe – „Învățarea științelor – abordări metodologice moderne”, organizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale cu sprijinul KFC România. Un loc central în acesta îl ocupă metoda investigației. „
„Este nevoie clară de o transformare majoră a educației clasice, rigide, bazate pe memorie mecanică și instruire rudimentară. Aceasta trebuie să fie transformată într-un model modern, creativ, inteligent, participativ și de colaborare, în care profesorii și elevii construiesc împreună cunoaștere, există o înțelegere profundă a fenomenului studiat şi își oferă reciproc feedback, atât de necesar pentru ambele părți”, spune Claudia Cziprok, profesoară de fizică și informatică la Colegiul Tehnic „Elisa Zamfirescu” din Satu Mare și formator în cadrul programului „Fizica altfel”. Împreună cu colega sa, Liliana Hanc, aceasta a ținut pentru profesorii din Satu Mare cursul „Învățarea științelor – abordări metodologice moderne”, derulat de CEAE cu sprijinul KFC România.
„Să fiu profesoară a fost singurul meu vis. Fac meseria asta cu pasiune de 37 de ani pentru că iubesc copiii, mă fac să mă simt mereu tânără și utilă”, spune Daniela Manolea, profesoară de fizică și formatoare în cadrul programului „Fizica Altfel”, derulat de CEAE.
Formatoarea Daniela Tuțuleasa tocmai a terminat un nou curs de predare a științelor prin metode moderne pentru 24 de profesori din Dolj. Cel de-al doilea formator al cursului a fost Daniela Manolea. La acest curs profesorii au învățat cum să păstreze o atmosferă relaxată la clasă, cum să se conecteze la nevoile copiilor, cum să îi învețe să gândească și să le dea încredere în propriile forțe. Și, cel mai important, să le cultive elevilor dorința de a pune întrebări și de a afla răspunsuri. „Îi dăm copilului posibilitatea să descopere, întotdeauna începem cu o întrebare care să îi stârnească curiozitatea”, spune Daniela Tuțuleasa, profesor de fizică la școala „G. Țițeica” din Craiova. O altă componentă importantă a acestei abordări o reprezintă experimentele care pot fi făcute cu materiale obișnuite, din viața de zi cu zi, și prin care elevii pot vedea ei înșiși cum funcționează anumite fenomene. „Lucrăm cu materiale pe care le găsește oricine, pe care le avem la îndemână, nu neapărat din laborator, pentru că, până la urmă, la fizică toată natura este laboratorul nostru. Copiilor le place asta foarte mult. În momentul în care îi pui să descopere singuri, ei devin și mai dornici să afle și se simt mai interesați, mai pasionați de materie”, explică formatoarea.
„Să perseverezi, să fii cât poți de echilibrat, să nu te minți singur, să știi care este valoarea ta, să ai un scop”. Sunt lucrurile despre care a discutat Silviu Botezatu cu elevii de la Școala Gimnazială „I. A. Brătescu Voinești” și de la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino” din Târgoviște. Silviu Botezatu, director de producție la fabrica din Fieni, una dintre cele trei fabrici ale companiei Carmeuse din Romania, și alți colegi de-ai săi s-au întâlnit, în cadrul STEM Discovery Week, cu elevi din două județe, la invitația unor profesori care au ales să predea copiilor științele „altfel”. Specialiștii 
În urmă cu șapte ani, membrii echipei din cadrul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale au început să reformeze felul în care este predată fizică, considerată până atunci o materie „grea” și „plictisitoare” în școlile din România. Am introdus atunci o metodă nouă în țara noastră, învățarea prin investigație, care le permite copiilor să găsească singuri explicațiile pentru fenomene și le dezvoltă gândirea critică, atenția, capacitatea de a lua decizii, de a lucra în echipă, de a-și evalua singuri rezultatele muncii și de a le îmbunătăți. Am mers din județ în județ și din școală în școală și am reușit să formăm pentru a preda într-un nou stil aproximativ 1.900 de profesori de fizică din toată țara. Câţiva ani a fost implicată în acest demers şi Societatea Română de Fizică .