Mecanismul de sprijin, numele sub care este cunoscută comunitatea de practică inițiată de CEAE pentru profesorii de fizică, a fost activat până acum în 10 județe ale României, cel mai recent în Timiș. Județul Timiș este un punct important pe harta „Fizica Altfel”, fiind una dintre primele zone pilot în care a fost derulat programul, care s-a extins în timp la nivel național. Un deceniu mai târziu, am găsit aici profesori implicați, dornici să lucreze împreună, să își împărtășească reușitele și provocările la clasă și să caute împreună soluții. La activarea mecanismului de sprijin din acest județ a participat Viorel Panaite, Managing Partner al Human Invest, un partener de încredere al proiectului „Fizica Altfel”.
Profesorul Cristian – Silviu Petcu, de la Colegiul Național Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” din Brăila, merge deseori dincolo de filele cărții pentru a-și ajuta elevii să-și explice singuri fenomenele naturii. „Eu nu am fost niciodată genul de profesor care să le spună elevilor: învățați de la pagina X și nu care cumva să nu știți cuvânt cu cuvânt că e vai de voi. Dimpotrivă, caut mereu lucruri care să îi atragă. De exemplu, dacă la clasa a VI-a sau a VII-a studiem măsurarea masei sau noțiuni elementare dinamică pentru gaze și lichide, îi pun să construiască un avion de hârtie, să îl lanseze și să vedem care dintre avioane ajungem mai departe și de ce. Sau ieșim, pe grupe, în curtea liceului și înălțăm baloane cu aer cald, să vedem care dintre ele ajunge mai mai sus, supraveghindu-i, bineînțeles să nu se ardă la mânuțe, că asta ar fi grav”, povestește profesorul.
„Am încercat și cred că am și reușit să le insuflăm profesorilor curaj. Atunci când predai, trebuie să îți asumi și o marjă de flexibilitate, nu poți merge pe standardizare totală. Standardizarea e importantă, planul de lecție este important, dar poți, în limitele standardizării, să particularizezi lecția în funcție de clasa pe care o ai în față. Nu trebuie să ai în atenție doar cunoștințele, ci și felul în care le pot utiliza elevii. Trebuie să trecem de la simpla deținere de cunoștințe, la utilizarea de cunoștințe”, spune Laurențiu Badea, profesor de fizică la Liceul „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.
Sistemul românesc de educație are nevoie de reforme cu sens, care să le ofere absolvenților competențele necesare pentru a gestiona provocările dintr-o lume din ce în ce mai imprevizibilă. Provocările nou apărute pun pe toate statele lumii o presiune tot mai mare de a găsi soluții pentru creșterea calității sistemelor de învățământ.
Lecții despre oglinzi. Capcane care pot stârni confuzii în mintea elevilor și cum pot fi ele evitate
Este recunoscută atracția pe care obiectele optice o manifestă asupra copiilor. Înțelegerea corectă a modului în care acestea interacționează cu lumina este o problemă esențială, iar ea depinde într-o măsură covârșitoare de felul în care profesorii abordează această temă. Din nefericire, există o serie de situații de învățare al căror efect este opus celui dorit și de aceea ele trebuie evitate la clasă. Mai jos, sunt descrise două astfel de capcane în care unii profesori pot cădea, dar și soluțiile pentru a le evita și pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă în profunzime fenomenele.
Învățarea matematicii este un antidot în fața manipulării și fricii, crede lectorul universitar Mihai Maci, de la Universitatea din Oradea. Întrebat de fiica sa, pe vremea când era elevă, de ce este necesar să studieze matematica, acesta i-a răspuns că matematica o va ajuta să devină un om demn în viață.
Meritocrația, etica, integritatea sunt idei care lipsesc din construcția sistemului educațional din România, spune profesorul universitar Marian Popescu, care atrage atenția că acest lucru are impact inclusiv asupra performanțelor științifice. În același timp, absența vertebrei etice este cea care sapă cu adevărat la temelia demnității de profesor.
Viorel Panaite, managing Partner al Human Invest, este un om cu o bogată experiență în dezvoltare organizațională și leadership, care a văzut de nenumărate ori de-a lungul timpului ce-i pune pe oameni în mișcare pentru o cauză și ce-i face să se retragă în pasivitate. Provenind el însuși dintr-o familie de profesori, Viorel s-a alăturat, încă dintr-o fază incipientă, programului Fizica Altfel și, prin contribuția lui, ne-a ajutat să construim o rețea a schimbării într-un sistem de educație care părea încremenit. În această toamnă s-au împlinit 10 ani de atunci. Între timp Viorel a devenit membru în Consiliul Director al CEAE și, împreună, ne ducem mai departe misiunea de a-i susține pe profesori să creeze experiențe memorabile la clasă și să mențină viu interesul copiilor față de științe.
Ca să le dea copiilor încredere în propriile forțe, profesorii trebuie mai întâi să-și exerseze ei înșiși încrederea în propria capacitate de a evolua constant, ca să îi motiveze trebuie să fie ei înșiși motivați, ca să le trezească curiozitatea, trebuie ca și ei să-și fi menținut curiozitate vie. Nu poți să dai mai departe ceva ce nu stăpânești tu însuți și, de aceea, orice schimbare în educație poate avea loc doar dacă profesorul își asumă începerea unui proces de transformare. Însă schimbarea poate fi unul dintre cele mai grele lucruri din lume.
Conferenţiar universitar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Thea Ionescu este specializată în psihologia dezvoltării și, de-a lungul carierei sale, a căutat neîncetat răspuns la o întrebare care schimbă vieți: Cum învățăm? Studiile realizate la nivel internațional au arătat, în ultimele decenii, că învățăm cel mai bine din ceea ce trăim și experimentăm concret, nu din fraze dictate sau scrise pe o tablă. „Pentru ca un creier să poată abstractiza are nevoie de multe exemple clare, iar clare înseamnă concrete. Și, dacă și fac lucrul respectiv, pentru creier e cel mai ușor, e modalitatea naturală de a învăța”, spune Thea Ionescu, cercetător în cadrul Laboratorului de Psihologia Dezvoltării, unde coordonează grupul Flexibilitate şi Cogniţie Ancorată.