Ilinca Vasilescu profesează de peste 12 ani în marketing și comunicare, într-un parcurs care a dus-o de la agenții de publicitate la mediul tech și proiecte cu impact în ONG-uri. Lucrând în contexte diferite, și-a construit un mod de a gândi bazat pe curiozitate, dar și pe structură — acea capacitate de a pune ordine în idei și de a le transforma în ceva clar și relevant pentru oameni. Parcursul ei arată că, dincolo de domeniu, gândirea logică și rigoarea — abilități pe care le asociem cu matematica — devin esențiale atunci când vrei să creezi, să explici și să construiești cu sens.
Aida Andreea Grecu, de la școala gimnazială „Nicolae Iorga” din Iași, predă matematică de 26 de ani și este formator pentru cursurile Matematica Altfel. Pentru profesoara din Iași, primul beneficiu al predării matematicii prin metoda constructivistă este că elevii nu mai primesc informații pasiv, ci ajung la cunoștințe noi plecând de la cunoștințele pe care le au deja. Faptul că învățarea are loc prin interacțiune cu ceilalți colegi este și el important.
Așa cum se predă matematica acum, frumusețea ei devine accesibilă doar anumitor copii, ceilalți sunt sacrificați pe drumul către ultimele clase. Iar profesorul rămâne doar un „difuzor” ignorat de marea masă a copiilor. Sau cum spune profesorul Mihai Fârtat, formator al CEAE pentru Matematica Altfel, matematica rămâne a profesorului, nu a fost împărtășită mai departe și copilului, nu devine „matematica lui”, ci o disciplină rece, inaccesibilă celor mulți, dătătoare de frisoane la examene și vinovată de stima de sine scăzută a copilului, viitorul matur, care pornește în viață cu acestă traumă nerezolvată, pe care o perpetuează și care se va afla la baza unor decizii importante de viață.
În Monitorul educației și formării, care apare anual, se prezintă ultimele evoluții pe ceea ce ține de politici publice pe educație în cele 27 de state membre ale UE. Aceste rapoarte oferă cititorului radiografii obiective în țările membre în ceea ce privește țintele convenite la nivelul UE privind educația. Autorii acestor rapoarte țin cont atât de noul set de obiective în materie de educație și competențe pentru 2030 propuse în Comunicarea din 2025 privind Uniunea competențelor din martie 2025, cât și de obiectivele sugerate în evaluarea intermediară a cadrului strategic al Spațiului european al educației pentru perioada 2021-2030” (p. 4). Plecând de la afirmația „un sistem de educație și formare cu rezultate slabe afectează competitivitatea României” (p. 7), vom expune câteva din propunerile făcute în cadrul publicației Monitorul Educației și formării din 2025 referitoare la educația școlară și la competențele de bază și argumentele aduse în favoarea acestor propuneri.
