De multe ori, la matematică elevii rezolvă exerciții și probleme folosind formule pe care le-au memorat mecanic. Chiar dacă ajung la rezultatul corect în timp ce își fac tema sau în timp ce dau un test, felul acesta de a învăța nu este unul de profunzime și, prin urmare, nici de durată. Read More
Ce ai spune, dacă ai ști cu siguranță că o acțiune pe care o faci astăzi va avea efecte peste douăzeci de ani? Cum te-ai duce acum la serviciu, dacă ai putea călători în timp și ai putea vedea, peste ani, consecințele unui șir de decizii pe care le iei în momentele apropiate vorbirii? De multe ori, meseria de profesor pune la încercare limitele și aduce frustrări care pot să îi facă pe cei care o practică să uite de ce sunt de fapt acolo și ce impact uriaș pot avea asupra copiilor pe care îi au în față.
Daniela Berchez, de la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea, este profesoară de fizică din 1992. De câțiva ani, a început să le predea elevilor săi știința prin metoda investigației, care îi încurajează pe copii să refacă traseul urmat de un cercetător spre o descoperire și să încerce să găsească singuri explicația pentru anumite fenomene ale naturii.
După ce școlile s-a închis, Cristina Nicolăiță, profesoară de fizică la Școala Gimnazială „Gheorghe Magheru”, din Caracal, s-a gândit cum își poate continua online cursurile cu elevii săi. Și-a făcut planuri și a căutat resurse digitale, iar din a doua săptămână a început să creeze clasele virtuale în care și-a invitat elevii. Profesoara, care este și formator în cadrul programului „Fizica Altfel”, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, a reușit să facă cu elevii săi experimente la distanță și să îi încurajeze să deruleze mici investigații științifice.
În anii ‘90, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) evalua eficiența sistemelor de educație din diverse state bazându-se pe numărul de ani petrecuți în școală de către elevi. Dându-și seama că o astfel de analiza nu putea surprinde cu adevărat ceea ce știu și ceea ce pot face beneficiarii sistemelor de educație, OECD a început, în anul 2000, un amplu program internațional de evaluare a elevilor. Cunoscut sub acronimul PISA (Programme for International Student Assessment) programul a avut meritul de a fi construit pentru prima dată un sistem unitar și obiectiv de evaluare care măsoară, în același timp, performanța educației din peste 70 de state și economii.
„Profesia mea e o pasiune. Pur și simplu, am vrut să fiu profesoară de când mă știu”, spune zâmbind Daniela Berchez, care predă fizica din 1992. Profesoară la Colegiul Național Emanuil Gojdu din Oradea, a căutat mereu căi prin care să le predea mai bine elevilor săi și să ofere la clasă nu doar informații, ci experiențe de învățare. Cu câțiva ani în urmă a aflat de Cursul Fizica Altfel, prin care Centrul de Evaluare și Analize Educaționale îi pregătește pe profesorii de fizică pentru a preda această materie prin metoda investigației. „A fost prima dată când am auzit de un curs care cu adevărat mi se părea că e de interes. Vreau să știu cât mai multe lucruri, ca să pot să mă dezvolt profesional mai mult decât pot eu să o fac pe cont propriu. Și atunci cursul Fizica Altfel a fost ceea ce mi se potrivea ca o mănușă”, povestește Daniela Berchez.
„Profesorii au, ca oameni, tot ceea ce au nevoie să aibă. Sunt la fel ca orice individ de pe planeta asta: au creativitate, au apetit pentru a-i dezvolta pe alții, au pasiune pentru ceea ce fac și vor să-și facă treabă cât mai bine. Factorii contextuali – cei care creează condițiile ca să ne exprimăm într-un fel sau altul, cultura și infrastructura națională – au în toate domeniile un impact esențial. Fiecare din noi evoluează atunci când găsește condițiile potrivite și stagnează sau regresează atunci când condițiile sunt nefavorabile. Majoritatea dintre noi nu suntem eroi să ne ridicăm deasupra condițiilor și să reușim în ciuda condițiilor nefavorabile (în plus, România nu este printre țările caracterizate de o cultură antreprenorială). Cei mai mulți dintre profesori vor să-și facă treaba bine, să fie mândri de evoluția elevilor lor, așa este în orice domeniu”, spune Viorel Panaite, Managing Partner Human Invest.
„Atunci când lucrezi singur, ai senzația că lucrezi în gol”, spune Cristina Nicolăiță, profesoară de fizică la Școala „Gh. Magheru” din Caracal. Firește că un profesor este singur atunci când le vorbește copiilor, când încearcă să găsească căile prin care să îi motiveze și să îi inspire. Însă ceea ce aduce în fața elevilor săi este mai valoros dacă profesorul are parte, după orele de la clasă, de o comunitate de cadre didactice cu care să poată discuta despre provocările apărute, cărora poate să le vorbească despre lecțiile reușite sau la care poate găsi el însuși inspirație. „Ai nevoie de cineva care să lucreze pe aceeași unitate cu tine și să îți dea o soluție dacă ai nevoie, dacă nu te descurci. Dar și să îți ofere o confirmare atunci când faci lucrurile bine”, spune Cristina Nicolăiță.
Rodica Răcășanu, profesoară la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Moreni, a vizitat recent Italia ca parte a unui program Erasmus destinat cadrelor didactice. A asistat la orele de chimie ținute la un liceu economic din regiunea Piemont și a aflat că în această țară metoda investigației este folosită la scară largă. Fiecare lecție de chimie pornește de la o întrebare care le stârnește elevilor curiozitatea.
„Predarea prin metoda investigației este un proces complex, care implică atât integrarea materiei, cât și integrarea descoperirilor din domeniul psihologiei educaționale, al pedagogiei și al neuroștiințelor”, scria prof. Connie Gable într-un studiu dedicat impactului metodei investigației în predarea științelor în școlile și liceele americane (Impact of the Reform Efforts on K12 Science Inquiry – A Paradigm Shift). Read More
