Cum predă fizica online un profesor „altfel”. „Nu trebuie să te grăbești să le dai elevilor răspunsul, trebuie să îi ajuți să își pună întrebări”

By aprilie 15, 2020Blog

Daniela Berchez, de la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea, este profesoară de fizică din 1992. De câțiva ani, a început să le predea elevilor săi știința prin metoda investigației, care îi încurajează pe copii să refacă traseul urmat de un cercetător spre o descoperire și să încerce să găsească singuri explicația pentru anumite fenomene ale naturii.

După un timp, ea a devenit formator în programul „Fizica Altfel”, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, și a început să le arate și altor profesori cum pot folosi metode noi pentru a le dezvolta elevilor lor mecanismele de gândire. 

În perioada în care școlile sunt închise din cauza pandemiei de coronavirus, Daniela Berchez continuă să folosească metoda investigației în lecțiile sale, pe care le ține într-un mod care i-ar fi părut straniu cu câțiva ani în urmă: online.

O sală profesorală virtuală

La Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, toți profesorii își predau cursurile online de când nu își mai pot întâlni elevii în școală. După ce unitățile de învățământ din toată țara s-au închis, directorul a convocat online o întâlnire cu cadrele didactice, în ceea ce au numit „o sală profesorală virtuală”. Acolo și-au făcut planul pentru predarea la distanță și a fost stabilit un orar simplificat, care începe la 10 dimineața și este structurat pe arii curriculare.

Daniela Berchez, de pildă, și colegii săi care predau științe se întâlnesc online cu copiii după-amiaza. Pentru ca totul să fie funcțional, profesorul de informatică și inginerul de sistem au lucrat până târziu în noapte și au răspuns nelămuririlor tehnice ale profesorilor. „Școala are un parteneriat cu Microsoft și pentru predarea la distanță, folosim platforma Microsoft Teams, din care fiecare profesor poate să își aleagă instrumentele. Ne putem vedea cu copiii, putem încărca materiale pe platformă, putem să partajăm ecranul. Putem chiar să desenăm pe o tablă virtuală cu creioane colorate”, povestește profesoara. Reușește să predea astfel lecții pentru 270 de elevi, de clasa a VI-a, a VII-a și a XI-a și să facă pregătire examenul de maturitate cu cei care vor da Bacalaureatul la fizică. 

Cum arată lecțiile pe pași: de la stațiile de intrare la stațiile de ieșire

Daniela Berchez le pregătește elevilor săi materiale de studiu și fișe cu întrebări pe care le parcurg singuri și se întâlnește cu fiecare clasă o dată pe săptămână. Și-a structurat materia în subcapitole, pe care la școală le-ar fi predat în trei sau patru ore, și le pregătește în detaliu copiilor fiecare pas de învățare. La început, i-a luat trei zile ca să își pregătească lecțiile pentru o singură clasă. Acum, îi ia o zi și jumătate din care foarte mult timp petrece căutând resurse online. 

„Fiecare pas de lucru este cuprins pe câte o pagină în Word, iar pentru fiecare lecție au stații de intrarea și stații de ieșire. La stațiile de intrare, copiii doar descoperă conținutul. Au, de exemplu, activitatea „Experimentează!”. Pentru că nu mai putem face experimente, ca la școală, le trimit scurte experimente de pe YouTube, maximum trei la număr”, spune Daniela Berchez. După ce fac acest pas, elevii trebuie să aleagă varianta corectă de răspuns la o serie de întrebări legate de activitatea pe care au privit-o. 

Primesc apoi sarcina să cerceteze: profesoara le indică o pagină web pe care trebuie să găsească anumite informații, urmând să răspundă la întrebările legate de ele. 

După aceea, un alt pas este „Citește!”. Au de lecturat o pagină în care sunt foarte multe elemente de conținut foarte amănunțit explicate, ca și când m-ar avea pe mine în față la școală. Urmează „Privește!”, pas pentru care primesc o serie de imagini.  Vin apoi stațiile de ieșire în care trebuie să ilustreze sau să deseneze niște scheme. Tot aici la stațiile de ieșire au de organizat un fel de puzzle-uri – au de făcut corespondența între imagine și text. „Evaluează!” este ultimul pas de învățare, în care  trebuie să dea răspunsuri deschise la 2-3 întrebări și să facă un mic calcul”, explică Daniela Berchez, adăugând că lecțiile sunt structurate astfel încât să nu le ia copiilor prea mult timp. 

Metoda investigației funcționează foarte bine în predarea la distanță

Pe lângă pregătirea materialelor pe care elevii le lucrează individual, profesoara mai pregătește o prezentare în PowerPoint, care îi folosește ca suport în timpul întâlnirii online cu elevii. „Când ne întâlnim facem aplicații, rezolvăm probleme, răspundem la tot felul de întrebări pentru a mă asigura că au înțeles”, spune Daniela Berchez. 

Cum funcționează metoda investigației în predarea la distanță? „Nu o să vă vină să credeți, dar foarte bine. Am rămas surprinsă. Pornim tot de la experiment, nu pornim altfel decât o facem la școală. Aceiași pași, pe care îi urmăm în clasă îi urmăm și acum: evocarea, explorarea, explicația și extinderea. Mai este un pas, evaluarea, pe care am ales însă să îl fac față în față, când ne vom revedea ”, subliniază Daniela Berchez. 

Cum în metoda investigației experimentele sunt concepute pentru a fi realizate cu materiale la îndemână, copiii le pot reproduce și acasă. Daniela Berchez și-a încurajat elevii să facă nori în borcan sau să tragă un obiect pe un plan înclinat cu ajutorul unui elastic. Chiar dacă în clasă ar fi avut un dinamometru la dispoziție, elevii pot observa efectele în deformarea elasticului.

Metoda investigației în predarea științelor le cultivă copiilor autonomia în învățare, îi învață să gândească singuri și să găsească ei înșiși răspunsul la probleme. 

Tu nu mai vii să explici cu creta în mână, în timp ce ei stau în bancă și te ascultă. Orele sunt interactive. Tu vii cu o întrebare, ei dau posibile răspunsuri, experimentează și descoperă. Elevii sunt obișnuiți tot timpul să li se dea explicații, au fost obișnuiți să primească totul de-a gata de la profesori și părinți. Tu, ca profesor, nu trebuie te grăbești să le dai răspunsul, tu trebuie le dai alte întrebări ajutătoare, să îi ajuți să își pună întrebări. Același lucru îl facem și în clasă, îl facem și acum. Ce trebuie să fac este să mă asigur că pașii pe care eu îi gândesc sunt suficient de mici ca ei să îi perceapă”, spune Daniela Berchez.