„Adevăratul test în viață nu e dacă ne amintim formulele din școală, ci dacă putem rezolva probleme pe care nu le anticipăm astăzi”. Ce măsoară testele PISA

By februarie 10, 2020Blog

În anii ‘90, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) evalua eficiența sistemelor de educație din diverse state bazându-se pe numărul de ani petrecuți în școală de către elevi. Dându-și seama că o astfel de analiza nu putea surprinde cu adevărat ceea ce știu și ceea ce pot face beneficiarii sistemelor de educație, OECD a început, în anul 2000, un amplu program internațional de evaluare a elevilor. Cunoscut sub acronimul PISA (Programme for International Student Assessment) programul a avut meritul de a fi construit pentru prima dată un sistem unitar și obiectiv de evaluare care măsoară, în același timp, performanța educației din peste 70 de state și economii.

Ideea din spatele PISA stă în testarea în mod direct a cunoștințelor și abilităților elevilor printr-un sistem convenit la nivel internațional. Acest lucru este corelat cu datele obținute de la elevi, profesori, școli și sisteme pentru a stabili puncte de referință și a înțelege diferențele de performanță. Potrivit lui Andreas Schleicher, șeful Directoratului pentru Educație și Abilități din cadrul OECD, scopul PISA a fost acela de a lărgi perspectiva asupra educației și a pune la dispoziția factorilor de decizie, dar și a profesorilor, informații care să îi ajute să ia decizii în cunoștință de cauză. „Unii susțin că testele PISA sunt nedrepte, pentru că îi pot pune pe elevi în fața unor probleme pe care nu le-au întâlnit în școală. Dar viața este nedreaptă, pentru că adevăratul test în viață nu este dacă ne amintim ce am învățat la școală, ci dacă putem rezolva probleme pe care nu le anticipăm astăzi”, atrage atenția Schleicher într-o analiză a rezultatelor de la PISA 2018.

O afirmație la care ar trebui să se gândească și cei care susțin că rezultatele dezastruoase ale elevilor români la testele PISA nu ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că ei nu sunt învățați în școală să răspundă la acest tip de întrebări.

Ce testează evaluările PISA

Testele PISA sunt organizate din trei în trei ani și evaluează competențele elevilor de 15 ani în trei domenii principale: citire, matematică și știință. 

În fiecare rundă a PISA, un subiect este testat în detaliu, ocupând aproape jumătate din timpul total de examinare. Subiectul principal în 2018 a fost citirea, așa cum a fost în 2000 și 2009. Matematica a fost subiectul principal în 2003 și 2012, în timp ce știința a fost subiectul principal în 2006 și 2015. 

PISA evaluează abilitățile de citire, matematică și știință care sunt necesare pentru a participa pe deplin într-o societate bazată pe cunoaștere, care depinde tot mai mult de tehnologiile digitale. Acestea pot fi abilități de bază care pot fi considerate capacități minime necesare pentru învățarea ulterioară, pentru participarea deplină la majoritatea instituțiilor actuale și pentru munca non-manuală. Dar și abilități complexe pe care doar câțiva elevi din majoritatea țărilor le posedă, cum ar fi capacitatea de înțelege și de a comunica informații complexe și de a modela situații complexe matematic. Chiar dacă fiecare rundă PISA pune reflectorul pe o anumită secțiune, întotdeauna sunt testate competențele din toate trei domeniile sau din cel puțin două. În realizarea evaluărilor este folosit conceptul de alfabetizare funcțională, care se referă la „capacitatea elevilor de a-și aplica cunoștințele și abilitățile în domenii cheie și de a analiza, raționa și comunica eficient în timp ce identifică, interpretează și rezolvă problemele într-o varietate de situații”, se arată în raportul care analizează rezultatele PISA 2018. Elevii care nu ating nivelul de bază care să le permită funcționarea în societate se situează în zona analfabetismului funcțional

Cum sunt evaluate competențele la citire, matematică și știință

Atunci când evaluează alfabetizarea în materie de citire, reprezentanții OECD fac o diferență clară între capacitatea cuiva de a descifra literele și cuvintele scrise pe o foaie de hârtie sau pe ecranul calculatorului și capacitatea sa de a înțelege ceea ce citește. Ceea ce măsoară PISA este capacitatea elevului de a înțelege, evalua, reflecta și interacționa cu textele pentru a-și atinge scopurile, a-și extinde cunoașterea, a-și dezvolta potențialul și a participa în societate.

Alfabetizarea matematică este, în accepțiunea PISA, capacitatea elevului de a utiliza și interpreta cunoștințele matematice într-o varietate de contexte. Acest lucru include realizarea de raționamente matematice și folosirea de concepte, proceduri, fapte și unelte matematice pentru a descrie, explica și prevedea fenomene. Matematica este domeniul în care România a înregistrat cea mai mare scădere față de runda anterioară de testare, aflându-se în 2018 pe ultimul loc din UE. 

Alfabetizarea științifică este definită de PISA drept abilitatea de a interacționa cu chestiuni legate de știință și cu idei științifice în calitate de cetățean reflexiv. O persoană alfabetizată din punct de vedere științific este dispusă să se angajeze într-un discurs rațional despre știință și tehnologie, care necesită competențe pentru a explica un fenomen din punct de vedere științific, pentru a evalua și proiecta o investigație științifică și pentru a interpreta datele și dovezile. 

Rezultatele la testele PISA sunt un indicator al calității resurselor umane pe care o țară se va baza în viitor

În funcție de rezultatele obținute la fiecare dintre cele trei secțiuni ale testării PISA, elevii sunt distribuiți pe șase niveluri de competență, de la cel mai scăzut – 1 ( sub 407 puncte), la cel mai înalt – 6 (peste 698 de puncte). Cel mai de jos nivel este împărțit în alte patru categorii  – sub 1 c, 1 c, 1 b și 1 a. În materie de citire, de pildă, elevii de la nivelul 1c sunt cei care înțeleg doar enunțuri de elementare, în timp de elevii de la nivelul 1 a înțeleg fraze și fragmente scurte, pot distinge ideea centrală dintr-un text pe o temă familiară și pot răspunde la cerințe simple, atâta vreme cât li se spune ce să facă, cum să facă și unde anume să caute. În timp ce elevii de nivel 1 sunt considerați de PISA „low achievers” – de nivel scăzut sau analfabeți funcțional, cei de nivelul 2 au o serie de abilități de bază, precum aceea de a identifica ideea principală într-un text de lungime moderată, de găsi în el una sau mai multe informații pe baza unor criterii parțial implicite și de a înțelege semnificațiile unei anume secțiuni, chiar și atunci când informația nu este explicită, realizând inferențe elementare. La polul opus, elevii de la nivelul 5 în sus pot să înțeleagă texte lungi, să jongleze cu concepte abstracte sau contraintuitive și să stabilească distincții între fapte și opinie, pe baza unor indicii implicite referitoare la conținutul sau sursa informației.

Potrivit raportului PISA 2018, proporția elevilor care nu ating nivelul 2 pe scara PISA  și proporția elevilor care sunt capabili să puncteze la nivelul 5 sau 6 (elevi cu performanțe înalte) „sunt indicatori importanți ai calității bazei de talente de care dispune o țară”. „Evoluția în timp a procentului elevilor cu performanțe scăzute indică măsura în care sistemele școlare avansează spre a oferi tuturor elevilor abilități de bază în materie de alfabetizare și numerație. Evoluția procentului elevilor cu performanțe ridicate indică dacă sistemele de învățământ înregistrează progrese în a-i echipa pe tineri cu competențe de citire, matematică și știință pentru a naviga printr-un mediu volatil, incert, complex și ambiguu”, subliniază experții OECD. Cu alte cuvinte, rezultatele la testele PISA sunt un indicator al calității resurselor umane pe care o economie se va baza în viitor.

Studiu de caz: Rezultatele la proba de citire în România și  Polonia

La PISA 2018, jumătate din timpul de testare a fost alocat probei de citire. Potrivit OECD, „lectura este esențială pentru foarte multe activități umane – de la urmarea instrucțiunilor dintr-un manual, până la înțelegerea elementelor unei situații și încheierea de tranzacții. Mai mult, citirea este o componentă a multor alte domenii de cunoaștere. De exemplu, problemele din viața reală necesită adesea ca oamenii să-și folosească cunoștințele de matematică și știință, celelalte două domenii de bază pe care le testează PISA. Totuși, pentru a face acest lucru, oamenii trebuie să poată citi bine pentru a obține informațiile de care au nevoie, indiferent dacă aceasta înseamnă citirea etichetelor nutriționale de pe produsele alimentare sau compararea contractelor de asigurare auto. De asemenea, ei trebuie să se implice în gândirea critică și analitică inerentă lecturii, deoarece folosesc informațiile scrise pentru a-și atinge scopurile”.

La citire, cel mai mare scor din UE a fost obținut de China – 555 de puncte, urmată de Singapore – 549 de puncte. Cel mai mare scor din Uniunea Europeană a fost adjudecat de Estonia – 523 de puncte. Alte câteva exemple: Finlanda a obținut 520 de puncte, Polonia, 512 puncte, Germania, 498 de puncte, Croația 479 de puncte. România – 428 de puncte. 

Aproape 41% dintre elevii români care au participat la PISA 2018 s-au situat la nivelul 1, nivelul analfabetismului funcțional; 28,1 % la nivelul 2; 20,9% la nivelul 3; 8,7% la nivelul 4; 1,3% la nivelul 5 și 0,1% la nivelul cel mai ridicat – 6. Totodată, 0,8% dintre elevii români de 15 ani care au dat testul s-au situat sub nivelul 1c, care permite înțelegerea enunțurilor de bază. 

Dacă ne uităm la tabelul cu distribuția rezultatelor din raportul PISA 2018 vedem că nu mai puțin de 70% dintre elevii români se află, la citire, la nivelurile 1 – zona analfabetismului funcțional, și 2 – nivelul celor care înregistrează o serie de abilități de bază.

Fragment din tabelul PISA cu distribuția pe niveluri a rezultatelor la citire în țările non-OECD, grupate în ordine alfabetică

Dacă facem o comparație cu Polonia, țară ex-comunistă care a făcut în ultimul deceniu reforme importante în domeniul educației, vedem că acolo lucrurile stau cu totul altfel. 

Fragment din tabelul PISA cu distribuția pe niveluri a rezultatelor la citire în țările OECD, grupate în ordine alfabetică

Doar 14,6% dintre elevii polonezi sunt analfabeți funcțional, iar procentul celor sub nivelul 1 c este de 0%. 22,4% se situează la nivelul 2, 27,7% la nivelul 3, 23% la nivelul 4, 10,1% la nivelul 5 și 2,1% la nivelul 6. O situație extrem de diferită față de România, pentru că, în comparație cu țara noastră, Polonia înregistrează un procent mult mai mic al elevilor de nivel scăzut, dar mult mai mare al celor cu performanțe, și o zonă de mijloc bine dezvoltată.

În marea majoritate a țărilor, testarea a fost dată pe calculator, iar proba de citire a fost adaptată față de anul 2009, pentru a ține seama de evoluția digitală. Potrivit raportului PISA 2018, astăzi, lectura presupune acum nu numai contactul cu pagina tipărită, ci și cu formate electronice. Mai mult, cititorii trebuie acum să se implice într-o varietate mai mare de sarcini. În trecut, când elevii nu știau răspunsul la o întrebare, puteau să-l caute într-o enciclopedie și, în general, aveau încredere că răspunsul pe care l-au găsit a fost corect. Astăzi, motoarele de căutare digitale le oferă elevilor milioane de răspunsuri, iar ei trebui să afle care sunt corecte, adevărate și relevante și care nu. 

România a fost însă una dintre cele câteva țări în care testul a fost dat pe hârtie și nu a inclus schimbările din formatul de testare făcute de PISA în 2018. 

Consecințele analfabetismului funcțional: cetățeni mai săraci, mai bolnavi, mai neimplicați social

În 2018, în jur de 41% dintre elevii români care au participat la PISA se aflau după proba de citire la cel mai scăzut nivel, în zona definită drept analfabetism funcțional. Conform definiției PISA, ei nu au capacitatea de a înțelege, evalua, reflecta și interacționa cu textele cu scopul de a-și atinge scopurile, a-și extinde cunoașterea, a-și dezvolta potențialul și a participa în societate. Iar acest lucru îi lipsește de premisele necesare pentru a reuși în viața adultă. 

Un studiu realizat în Danemarca a relevat faptul că 61% din cei care au obținut, la citire, scoruri situate ăn ultima treime la testele PISA din anul 2000, pe când aveau 15 ani, au obținut tot scoruri situate în ultima treime 12 ani mai târziu, pe când aveau 27. Mai mult decât atât, scorurile slabe de la testele PISA erau corelate nu doar cu perspective mai reduse de a obține un job mai bine plătit, dar și cu o stare de sănătate mai precară și cu un grad mai redus de participare socială și politică. Un alt studiu, dat publicității în anul 2016 în Țările de Jos, a scos la iveală că analfabetismul funcțional este un factor care predispune la sărăcie pe termen lung și la dependența de sistemele de protecție socială. 

Acest lucru este cu atât mai grav în România, unde populația tânără este în scădere accelerată din cauza emigrației și unde nu ne putem permitem ca puținii tineri pe care îi vom mai avea în țară peste două decenii să fie slab pregătiți și să nu poată contribui în societate. 

Conform unui studiu al Asociației Pensiilor Administrate Privat din România,  în anul 2040 un salariat va susține 2,5 pensionari – numărul salariaților va fi sub 3 milioane, iar cel al pensionarilor va depăși 7 milioane.

Dacă aceștia nu sunt bine pregătiți, șansele de a-și găsi o slujbă bine remunerate sunt foarte mici. Automatizarea va face să dispară acele meserii repetitive, bazate pe muncă manuală și respectarea instrucțiunilor, iar în absența unor competențe care să le permită să facă fața noilor provocări profesionale, mulți dintre cetățenii aflați la vârsta activă nu vor putea accesa joburile bine plătite, care aduc valoare în societate. Acest lucru înseamnă România nu va dispune de suficient talent ca să se dezvolte, iar o bună parte a forței active de muncă ar putea fi prinsă în slujbe care generează venituri mici. Nu doar că generația activă va fi prea redusă numeric dar, dacă actualele deficiențe din sistemul de educație continuă să se perpetueze, riscă să fie și prea săracă pentru a susține sistemul de pensii.

Din acest motiv, este vital reformăm educația astfel încât cei aflați astăzi în școală să devină adulți bine pregătiți, capabili să își asume în societate rolurile necesare.

Foto: StockSnap, Pixabay