DIGI 24 a realizat un reportaj despre analfabetismul funcţional în cadrul emisiunii săptămânale „New School. Old School”
De cinci ani, Viorel Panaite, fondatorul Human Invest, este implicat în pregătirea profesorilor din programele desfășurate de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, pe care le-a susținut inclusiv din postura de donator. De-a lungul timpului, a văzut cum și-au schimbat profesorii de științe din programele „Fizica Altfel” și „Chimia Altfel” abordarea atât în relația cu elevii, cât și în relația cu colegii de cancelarie. „Poate cea mai puternică schimbare pe care o întrezăresc – atât în conversațiile dintre profesori ei, cât și în sălile de clasă – este trecerea de la “a spune” la “a întreba”. Read More
„Predarea prin metoda investigației este un proces complex, care implică atât integrarea materiei, cât și integrarea descoperirilor din domeniul psihologiei educaționale, al pedagogiei și al neuroștiințelor”, scria prof. Connie Gable într-un studiu dedicat impactului metodei investigației în predarea științelor în școlile și liceele americane (Impact of the Reform Efforts on K12 Science Inquiry – A Paradigm Shift). Read More
Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale anunță începerea procesului de selecție pentru ocuparea unui post de COORDONATOR FUNDRAISING.
În calitate de coordonator fundraising vei contribui la găsirea de finanțări atât pentru proiectele organizației aflate în implementare (de exemplu, derularea de cursuri de formare), cât și pentru dezvoltarea unor proiecte noi. Vei avea șansa de a lucra cu o echipă care se ocupă de unele dintre cele mai provocatoare și de impact proiecte din zona educației. Într-unul din acestea, Fizica altfel, au fost deja formați peste 2.300 de profesori să predea fizica în cu totul alt mod (peste jumătate din numărul total de profesori); mai multe detalii găsești aici și aici.
Trimite-ne candidatura ta până pe 31 martie, pe adresa contact@ceae.ro Află mai multe aici.
La începutul lunii martie, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE) a făcut un nou pas în extinderea reformei predării științelor în România. A reușit să pregătească formatori pentru programul „Fizica altfel” în județe precum Maramureș, Gorj, Teleorman, Bacău, Vaslui, în care până acum nu existau oameni pregătiți să le arate profesorilor cum să predea această materie printr-o metodă eficientă și atrăgătoare pentru elevi – cea a investigației.
Au mai rămas astfel doar șapte județe din România care nu beneficiază deocamdată de profesori formatori pentru programul „Fizica altfel”, care și-a dovedit succesul la nivel național; în nouă dintre județe, de pildă, CEAE a reușit să formeze între 75 și 100% dintre profesorii de fizică. Extinderea rețelei de profesori care să aplice metodele inductive la clasă reprezintă o șansă ca elevii români să deprindă noțiuni științifice cu ajutorul unor metode apreciate la nivel internațional. De aceea cursurile de formare sunt atât de importante. De aceea este atât de importantă susținerea tuturor celor care contribuie la organizarea lor.
Un transfer de încredere și speranță
Cursul de formare care s-a desfășurat la Brașov la începutul lui martie nu ar fi putut avea loc, de pildă, fără sprijinul financiar al Fundației Education for All. Fondată de antreprenoarea Manuela Plăpcianu, fundația care a încheiat recent programele educaționale pe care le desfășura în mediul rural, a donat recent către CEAE suma de 5.000 de euro. Un act de generozitate care valorează mult mai mult decât ceea ce poate fi exprimat într-un număr. Puterea gândului bun din spatele unui astfel de gest îl transformă într-un transfer de încredere și speranță într-o misiune de importanță crucială: aceea de a le da tuturor copiilor din România șansa la o educație științifică de calitate.
De ce s-a decis Manuela Plăpcianu să investească în reforma predării științelor din România?

Experiment de chimie la Romanii au talent
Săptămâna trecută, un tânăr de 19 ani, student la Chimie, a făcut spectacol la „Românii au talent”, aducând pe scenă o serie de reacții chimice. Dacă cineva ar fi citit formulele care vorbeau despre felul în care se comportă elementele atunci când se întâlnesc, probabil ar fi făcut-o fără să îi tresară nici un mușchi pe față. Însă vederea reacțiilor a ridicat sala în picioare și a făcut nenumărați telespectatori să exclame „Wow!” în fața televizoarelor. „Așa ar trebui predată chimia în școlile din România”, au spus în câteva rânduri jurații, vorbind despre prestația tânărului student.
Clasele României sunt pline de așa-zișii „copii-problemă”, care își deranjează colegii și nu îi lasă pe profesori să își predea lecțiile. Rămași în urmă cu materia și etichetați negativ, elevii ajunși în acest punct dintr-un cumul de factori nu au cum să se mai conecteze nici la spusele profesorilor, nici la viața socială a clasei. Rămân izolați, iar singurul răspuns pe care sistemul de educație îl găsește la problemele lor stă în scăderea notei la purtare, în note din ce în ce mai mici, în repetenție. Un răspuns care, deși nu rezolvă nimic, este reiterat an după an până ce copilul care era o problemă pentru școală ajunge o problemă socială.
O profesoară de fizică și educație tehnologică din comuna Daneți, județul Dolj, s-a gândit să îi trateze pe elevii care deranjează ora într-un mod diferit. După ce a urmat cursul de formare care să îi permită să predea fizica prin investigație, Valerica Goagă a decis să o aplice la clasă și să îi implice în oră pe absolut toți elevii, de la cei considerați vârfuri până la cei care au ajuns în gimnaziu fără să știe să scrie corect.
Cu pasiunea lor de a descoperi și curiozitatea lor vie, copiii pun cele mai bune întrebări și, de departe, cea mai prețioasă este: „De ce?” Aproape fiecare drum spre învățare și aproape orice efort care duce spre cunoaștere își au răspunsul în această întrebare scurtă, căreia de multe ori adulții îi găsesc un răspuns care închide orice cale spre evoluție: „Pentru că trebuie”. Bine, bine, dar de ce trebuie?, ar răspunde un copil căruia sistemul nu i-a amorțit dorința de a cunoaște.
Avem în România un sistem de învățământ preuniversitar, în care sunt încadrați peste 3 milioane de elevi și 250.000 de profesori. De ce merg acești oameni, mari și mici, aproape în fiecare zi a anului școlar în unitățile de învățământ în care petrec ore bune din zi? Care este adevăratul scop care trece de orizontul îngust al notelor, al nevoii de a lua Bac-ul sau de a intra la facultate, al necesității de a lua un salariu? Care este răspunsul legitim și nu cel pervertit de compromisurile zilnice?

Deloitte a dat recent publicității un studiu în care atrage atenția că mai mult de jumătate din cei 1,8 miliarde de tineri din întreaga lume, care au astăzi vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, nu vor avea, în anul 2030, aptitudinile sau calificările necesare pentru a participa activ pe piața muncii. O piață a muncii care, datorită tehnologiilor emergente, se schimbă la nivel global mai repede decât evoluează sistemele de educație, se arată în raportul „Pregătirea forţei de muncă de mâine pentru cea de a patra revoluţie industrială”, efectuat împreună cu Global Business Coalition for Education. Una dintre concluziile studiului relevă că este nevoie ca mediul de business să se implice mai activ în pregătirea forței de muncă. „Liderii de afaceri din întreaga lume, inclusiv din România, sunt îngrijoraţi pe bună dreptate că forţa de muncă nu va putea ţine pasul cu ritmul şi cu magnitudinea schimbării, întrucât Industria 4.0 transformă munca. Reducerea decalajului de competenţe şi găsirea unor metode de a accesa energia şi creativitatea tinerilor par provocări majore, iar studiul nostru cuprinde numeroase recomandări pentru a aborda aceste provocări. Încurajăm liderii din toate industriile să privească Industria 4.0 ca pe o oportunitate, şi nu ca pe o ameninţare, şi să profite de avantajele sale, inclusiv prin regândirea modului în care atrag, recrutează, integrează şi își dezvoltă talentele”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România.
Cercetarea a pus în evidență faptul că pentru a avea succes pe piața muncii în deceniile viitoare este nevoie, pe lângă un anumit grad de pregătire profesională, de abilități tehnice, de abilități antreprenoriale și de abilități „soft” care duc la dezvoltarea de relații interpersonale și la o bună colaborare cu ceilalți.
„Cum modelăm mințile oamenilor de mâine? Oamenii care creează viitorul, oamenii chemați să construiască viitorul, nu doar să îl trăiască”. Așa a deschis, săptămâna trecută, jurnalistul Pro TV Cristian Leonte discuția de la BRD Live Studio, unde invitați au fost Cristian Hatu, membru fondator al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, și Gabriela Deliu, profesor de fizică la Colegiul de Științele Naturii „Emil Racoviță” din Brașov și formator în cadrul proiectului „Fizica altfel”.
Aceștia au vorbit despre cum poți schimba lucrurile în predarea științelor, iar schimbarea începe, după cum a sintetizat Cristian Leonte, cu o întrebare.
CEAE a început, în urmă cu câțiva ani, reforma predării științelor în România și a introdus pentru prima dată în țara noastră metoda investigației în predarea fizicii. „Înainte, munca profesorului însemna, în mare măsură, transmiterea de informații, de formule. Sigur, elevii înzestrați înțelegeau ce e în spatele acestor formule, dar mulți nu înțelegeau. Pentru ei fizica era precum japoneza. În predarea fizicii prin metoda investigației, profesorii nu mai sunt cei care furnizează cunoașterea, ei sunt doar însoțitorii elevilor care ajung singuri la cunoaștere”, a explicat Cristian Hatu.
