Anul școlar a început de curând, iar părinții care își trimit copiii la școală se gândesc la cum se vor descurca cei mici la lecții și la teste, la manuale și programele încărcate, la cât de pregătiți și motivați le vor fi profesorii, la cât de atractive sau, dimpotrivă, neatractive vor fi metodele folosite la ore.
Cu toții am avut în școală un profesor care a știut să ne motiveze și să ne inspire și căruia i-am promis în gând că o să reușim, spune actorul Marius Manole. Iar copiii merită la catedră mai mulți oameni care să le trezească curiozitatea, să le dea încredere și să îi ajute să își dezvolte abilitățile. „Haideți să ajutăm la formarea unor profesori care să își iubească elevii, să îi înțeleagă și să-i facă să iubească școala”, îndeamnă Marius Manole într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Rodica Răcășanu, profesoară la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Moreni, a vizitat recent Italia ca parte a unui program Erasmus destinat cadrelor didactice. A asistat la orele de chimie ținute la un liceu economic din regiunea Piemont și a aflat că în această țară metoda investigației este folosită la scară largă. Fiecare lecție de chimie pornește de la o întrebare care le stârnește elevilor curiozitatea.
La finalul fiecărei ore, Carmen Antonescu, profesoară de fizică la Liceul de Arte „Bălașa Doamna” din Târgoviște are o discuție de câteva minute cu elevii săi în care încearcă să afle ce au aflat ei în plus față de ceea ce știau la începutul orei sau care au fost pașii prin care au ajuns la soluția unei probleme. „Mai important decât orice este să îl înveți pe copil cum să învețe. Este o abilitate care nu îl va părăsi niciodată și care îi va fi de folos în orice situație”, crede ea. Read More
Pe parcursul lunilor mai și iunie, 50 de profesori de chimie au învățat, la Bistrița Năsăud și la Galați, cum să predea această materie într-un mod care să răspundă atât nevoilor elevilor de astăzi, cât și provocărilor pe care aceștia le vor avea de înfruntat atunci când vor termina școala. Realizate de CEAE cu sprijinul financiar al Orange, cursurile s-au axat pe folosirea metodelor inductive în predarea științelor. Acestea îi încurajează pe copii să gândească, să formuleze singuri ipoteze științifice, să le testeze și apoi să tragă propriile concluzii.
Atunci când un copil ajunge la școală, mintea lui nu este o tablă goală pe care profesorii încep să scrie cu creta. Are o cunoaștere și o experiență anterioară, pe care le folosește pentru a da un sens lumii și pe baza cărora se organizează cunoașterea viitoare. Potrivit constructivismului, care își are rădăcinile în ideile lui Jean Piaget, oamenii își organizează experiențele și informațiile noi în funcție de structurile mai vechi de cunoștințe, pe care le întăresc sau, dimpotrivă, le adaptează pentru a integra informațiile recente.
Felul în care se predă acum matematica în România seamănă cu construirea unui bloc în deșert, crede profesorul Sorin Borodi, care predă această materie la Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian” din Dej. „Imaginați-vă că, în mijlocul deșertului, într-o zonă lipsită de drumuri de legătură, le spui pur și simplu unor oameni: Puneți bucățile de beton una peste alta, fără să le spui măcar că ei construiesc un bloc. Asta e situația în ceea ce privește predarea matematicii în România”, spune profesorul Borodi.
Ultima testare PISA a plasat România pe locul 44, la un nivel similar cu cel al următoarelor țări: Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania și Turcia și sub toate țările Uniune Europene (inclusiv Bulgaria, cu care România se afla pe poziții egale în anul 2012). Ce înseamnă acest lucru?, a vrut să știe un grup de cercetători, care a realizat un studiu pe această temă – „Școala românească din perspectiva testării PISA”.
Foto: O lecție despre dispozitive la clasa a IX-a/„Roboți mecanici”
Lăcrimioara Cojoianu predă fizica la Colegiul „Mihail Cantacuzino” din Sinaia și a văzut cât de mult le plac elevilor orele „altfel”. „Dacă mergem pe lecțiile tradiționale, în care profesorul vorbește și ei scriu, îi pierd. Sunt atenți ce sunt atenți, apoi se vede din privirile lor că le scade interesul”, explică profesoara, care la sfârșitul anului trecut a urmat cursul de predare a științelor prin metode inductive, organizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale.
Foto: Doria Drăgușin/ Proiectul Merito
În fiecare dimineață, la ora 7:00, Antoaneta Împușcatu trece cu bacul de la Galați la I.C. Brătianu, localitatea din Tulcea unde predă fizica și chimia din 1991. În 1995, a devenit directoarea școlii din sat, iar printre primele măsuri pe care le-a luat a fost să desființeze cancelaria. „Am vorbit cu colegii să cumpărăm o masă mare, modulară și să stăm în mijlocul copiilor. Au fost imediat de acord. Copiii știu că suntem mereu acolo, că, dacă am o bomboană pe masă și pot să împart, împart, că dacă li se termină pasta de la pix, au de unde să ia un pix”, povestește directoarea, căreia unii dintre copii îi spun Toni.
