Cum modelăm mințile oamenilor de mâine?

By November 22, 2018Blog

„Cum modelăm mințile oamenilor de mâine? Oamenii care creează viitorul, oamenii chemați să construiască viitorul, nu doar să îl trăiască”. Așa a deschis, săptămâna trecută, jurnalistul Pro TV Cristian Leonte discuția de la BRD Live Studio, unde invitați au fost Cristian Hatu, membru fondator al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, și Gabriela Deliu, profesor de fizică la Colegiul de Științele Naturii „Emil Racoviță” din Brașov și formator în cadrul proiectului „Fizica altfel”.

Aceștia au vorbit despre cum poți schimba lucrurile în predarea științelor, iar schimbarea începe, după cum a sintetizat Cristian Leonte, cu o întrebare.

CEAE a început, în urmă cu câțiva ani, reforma predării științelor în România și a introdus pentru prima dată în țara noastră metoda investigației în predarea fizicii. „Înainte, munca profesorului însemna, în mare măsură, transmiterea de informații, de formule. Sigur, elevii înzestrați înțelegeau ce e în spatele acestor formule, dar mulți nu înțelegeau. Pentru ei fizica era precum japoneza. În predarea fizicii prin metoda investigației, profesorii nu mai sunt cei care furnizează cunoașterea, ei sunt doar însoțitorii elevilor care ajung singuri la cunoaștere”, a explicat Cristian Hatu.

Bucuria reușitei – emoția pozitivă care face ca învățarea să dăinuie

Metoda investigației presupune ca elevul să refacă traseul urmat de un cercetător pentru a înțelege un anumit fenomen, să își utilizeze cunoștințele anterioare, să facă raționamente și, ghidat de profesor, să ajungă singur la explicația corectă a fenomenului. Acest lucru este extrem de diferit de felul în care decurge un experiment clasic la o oră tipică de curs din România. „Atunci când făceai un experiment, știai exact ce vrei să determini și elevii nu făceau altceva decât ca, în baza unor indicații pe care profesorul le furnizează, să verifice o lege. Să spunem că aveam niște agrafe de birou și trebuia să găsim densitatea metalului din care sunt făcute. Luam volumul, masa și determinăm densitatea: luați de lucrați. În investigație, ei știu că au de determinat densitatea, au la dispoziție materialele, dar trebuie să găsească singuri soluții. Oare cum determinăm volumul unei agrafe?”, spune Gabriela Deliu. Acest lucru duce la o învățare de profunzime, întrucât elevul explorează singur ce se află în spatele unei formule. Mai mult, bucuria reușitei, a faptului că s-au străduit și au reușit adaugă învățării o emoție pozitivă care o face să dăinuie.

 

O schimbare de paradigmă: în predarea științelor să ne uităm mai întâi la problemele pe care le-a avut un cercetător și mai apoi la soluțiile pe care le-a găsit

Din mijlocitor al contactului elevului cu realitatea, profesorul face un pas în spate și îl lasă pe acesta în contact direct cu realitatea și stă alături de el pentru a-i oferi ajutor. Acest lucru, are drept rezultat faptul că elevii învață să facă radiografia realității, să descopere singuri relaţiile cauzale din spatele unui fenomen, să pună sub semnul întrebării ceea ce li se spune, să nu ia totul de-a gata. „Investigația dezvoltă abilități cognitive superioare – analiză, evaluare, creare. Acestea sunt abilități de care ai cu adevărat nevoie într-o lume în continuă schimbare”, spune Gabriela Deliu.

Cristian Hatu a început să se gândească la un alt mod de a învăța fizica pe vremea când pregătea un curs de  istoria şi filosofia științei. A dat atunci peste cartea unui profesor de la Cambridge care vorbea despre cum a fost realizat primul termometru, ce provocări au avut cercetătorii. Autorul spunea că aceste chestiuni ar trebui studiate în învățământul superior și că, în loc să li se ceară studenților să învețe cum a fost creat primul termometru, ar fi mai potrivit să li se ceară să refacă drumul care a dus la construcţia acestuia. Altfel spus, să li se pună mai întâi în față problemele le-au avut în faţă cercetătorii și nu soluțiile la care au ajuns.

Științele sunt importante şi pentru mecanismele de gândire rațională pe care le formează oamenilor. Este un atu din ce în ce mai important într-o lume în care oamenii trebuie să dea dovadă mai mult ca niciodată de discernământ, să aleagă, să nu fie vulnerabili la manipulări sau la fake news, arată Cristian Hatu.

 

„Am intrat întotdeauna la clasă cu gândul la copiii din fața mea”

Gabriela Deliu a ajuns la programul „Fizica altfel” după ce a început să caute o metodă care să o apropie de elevii ei. „Nu găsești decât ceea ce cauți. Căutam ceva, o altă metodă de predare care să aducă la elevii din fața mea bucuria de a fi împreună la ora aia de fizică. E un sentiment groaznic când stai acolo în fața lor, și ei să stea în bancă din bun simț, dar să nu fie acolo”, își amintește ea. A văzut entuziasmul lor chiar de la primele ore predate altfel. În momentul în care le-a dat voie să se exprime, elevii au fost înflorit și și-au zis: „Wow, ce deștepți suntem! Ce putem să facem”. „Elevii mei sunt motivul căutărilor mele, motivul pentru care merg mai departe. Un profesor care intră la clasă și prima motivație nu sunt elevii lui nu se poate numi profesor. Am intrat întotdeauna la clasă cu gândul la copiii din fața mea”, spune Gabriela Deliu.

 

Aproximativ 60% dintre profesorii de fizică din România au fost formați deja de către CEAE pentru a preda Fizica altfel. Pentru a face ca schimbarea în modul de predare să fie ireversibilă, CEAE lucrează împreună cu Human Invest  la crearea de mecanisme de sprijin, prin care aceștia să poată colabora și găsi soluții la problemele comune. În ultimul an, programul a fost extins cu succes și la chimie. „Se vede și un progres semnificativ al elevilor pe ce înseamnă abilități importante”, explică Cristian Hatu, care spune că metodele inductive ar putea fi aplicate cu succes și la materii precum biologia sau matematica.