Ministerul Educației a publicat, înainte de începerea școlii, reperele metodologice după care profesorii vor preda în clasa a IX-a, în contextul în care, în absența noilor planuri cadru pentru liceu, nu s-a putut începe lucrul la noile programe.
Împreună suntem mai puternici. Este ce au reușit să demonstreze în ultimii doi ani mulți profesori de fizică și chimie din județele Râmnicu Vâlcea și Dâmbovița, într-o perioadă în care mulți elevi și cadre didactice au suferit din cauza provocărilor fără precedent prin care au trecut sistemele de educație din toată lumea.
Într-o societate din ce în ce mai tehnologizată și într-o lume din ce în ce mai expusă amenințărilor climatice, educație STEM devine esențială. Atunci când ies din școală, absolvenții trebuie să aibă abilitățile necesare pentru a rezolva probleme complexe pe care nu le-au mai întâlnit, pentru a discerne între informațiile corecte din punct de vedere științific și cele lipsite de acuratețe, pentru a inova.
Dar cine va mai face educație științifică în România, în contextul în care media de vârstă a profesorilor de fizică trece bine de 40 de ani și sunt județe din țară în care, în ultimii 10 ani, nu a ajuns la catedră niciun nou profesor care să predea această disciplină? Este, de pildă, situația din județul Bistrița Năsăud.
Mihai Fârtat predă fizica la Școala Gimnazială numărul 4 din Râmnicu Vâlcea și conduce o comisie metodică, în cadrul căreia profesorii din mediul rural caută cele mai bune soluții pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă mai bine fenomenele naturii folosind metoda investigației. Profesor din programul „Fizica Altfel”, Mihai Fârtat folosește de ani buni la clasă metoda investigației și își încurajează elevii să descopere singuri drumul de la o întrebare care le stârnește curiozitatea până la răspunsul corect.
Experții CEAE au explicat că, dacă scade analfabetismul funcțional, PIB-ul României se poate dubla sau tripla pe termen lung. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază ale tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri. Pe larg, aici: Cum ar trebui să te pregătească educația pentru piața muncii. Un om își schimbă de patru ori specializarea într-o viață
Recent, subiectele la matematică de la examenul echivalent Evaluării Naționale din Franța au fost publicate pe Facebook de ”Matera – lecții de matematică” și s-au bucurat de o mare popularitate pe rețelele de socializare. Evaluarea, finalizată cu ceea ce se cheamă Diplome Nationale de Brevet, măsoară competențele elevilor la finalul clase a IX-a și constă într-un examen dat pe parcursul a trei zile, dintre care primele două sunt dedicate probelor scrise -matematică, științele vieții și ale Pământului, fizică-chimie și tehnologie, în prima zi și franceză, istorie-geografie și cultură civică și educație morală în cea de-a doua. În cea de-a treia zi, elevii trec printr-o examinare orală, în timpul căreia copiii prezintă un proiect interdisciplinar.
Recent, a fost publicată versiunea finală a raportului România Educată, care propune pentru prima dată în România un pachet amplu de măsuri al căror scop este creșterea calității educației din România. Poate principalul merit al acestui document este că setează corect sensul reformelor în învățământul românesc, orizontul lor comun: un nivel mai ridicat al calității actului educațional. Este singura cale prin care putem ajuta toate categoriile de elevi să progreseze și să recuperăm decalajele pe care România le are în privința capitalului uman față de țărilor din UE.
În fiecare an, la proba de fizică al examenului de Bacalaureat, elevii au de rezolvat, la alegere, două module din cele patru din programă – Mecanică, Electricitate, Termodinamică și Optică. La fiecare dintre cele două module, absolvenții de liceu trebuie să rezolve câte un test grilă și câte două probleme, fiecare cu câte patru subpuncte. Aceste cerințe reprezintă un volum foarte mare de muncă, greu de terminat de un elev în trei ore, este de părere Laurențiu Badea, profesor de fizică la Liceul Sanitar „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.
Subiectele din acest an de la proba de matematică a Evaluării Naționale sunt primele făcute după noua programă, introdusă în urmă cu patru ani. Însă, crede profesorul Sorin Borodi, ele nu respectă spiritul clar enunțat al acesteia: ca exercițiile pe care le au de rezolvat copiii să aibă legătură cu viața reală.
