Cel mai recent Eurobarometru care a evaluat atitudinea europenilor față de știință și tehnologie a scos la iveală un nivel redus al alfabetizării științifice în rândul cetățenilor români, cel mai scăzut din Uniunea Europeană. Doar 2% dintre conaționali au putut răspunde corect la mai mult de 8 întrebări simple despre știință și tehnologie, în condițiile în care media europeană este de 24%.
În schimb, România este țara europeană cu cel mai mare procent de cetățeni care cred că primii oameni au trăit pe vremea dinozaurilor – 34% (în comparație cu media europeană de 20%). Alți 21% nu știu dacă această afirmație este adevărată sau falsă. Prin urmare, procentul celor care au răspuns, în mod corect, că afirmația este falsă a fost de 45% (față de media europeană de 66%). Spre comparație, în Suedia, procentul celor care au răspuns că afirmația este falsă a fost de 86%, iar în Belgia, Luxemburg și Cehia, de 82%.
Rezultatele sondajului la care au răspuns persoane în vârstă de peste 15 ani nu-l miră pe profesorul de fizică Ion Băraru, de la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, cel mai prestigios din Constanța. Profesorul își amintește că, în urmă cu 10 ani, a avut un șoc. „Am întrebat de ce nu vedem Soarele noaptea, iar o elevă de a X-a, vorbim de o elevă de la un liceu bun, mi-a răspuns: Pentru că e întuneric. Pentru mine a fost o descoperire care ține de domeniul științifico-fantastic să aflu că un elev de liceu nu știe răspunsul la această întrebare. Întrebați-i pe elevi și astăzi: Ce face Soarele noaptea? și veți vedea că sunt destui care nu știu”, crede profesorul.
„Nu avem titulari la matematică, la fizică în orașe mari”
Aceasta este, spune Ion Băraru, consecința a ani buni de degradare a învățământului, degradare petrecută din cauza politizării educației, a subfinanțării, a salariilor mici, a erodării constante a prestigiului profesorului în societate. Rezultatul? „Au rămas insule de câțiva profesori care nu au plecat din învățământ și nu au dispărut. Acum e criză mare, nu avem titulari la matematică, la fizică în orașe mari. În 7 ani de zile, la Constanța la fizică a luat un profesor definitivatul. Asta e realitatea”, arată Ion Băraru.
La fizică, media de vârstă a profesorilor trece bine de 40 de ani, multe cadre didactice respectate sunt în pragul pensionării, iar tinerii se feresc de o carieră didactică. „Meseria de profesori a fost denigrată, salariile au ajuns la genunchiul broaștei, iar profesorul a ajuns la coada societății”, spune Ion Băraru care crede că investiția în oameni este o urgență mai mare decât investițiile materiale. „Nu trebuie să investim în scaunul din fața clasei, ci în persoana care o să ocupe acel scaun”, subliniază profesorul.
O educație științifică de calitate ar trebui să înceapă încă din clasele primare, însă acestui lucru nu îi este acordată încă atenția cuvenită, iar unele manuale conțin greșeli și formulări nefericite. „Am găsit într-un manual de clasa a treia că Pământul atrage corpurile ca un magnet. Pământul are magnet, dar și Marte atrage corpurile și nu e magnetic. Este o altă lege, este legea atracției universale, nu legea atracției între magneți. Și sunt greșeli științifice uriașe”, afirmă Ion Băraru. Totodată, învățătorii ar trebui să explice fenomenele naturii într-un fel atractiv pentru elevi. „Ca să ilustreze mișcarea Pământului în jurul Soarelui, ar putea să se învârtă în jurul unui bec”, exemplifică el. Pentru că lipsesc astfel de lecții de la vârste fragede, sunt elevi români care cred încă, după ani de școală, că Soarele se învârte în jurul Pământului, lăsându-se păcăliți de mișcarea aparentă.
„Copiii, din firea lor, au un comportament investigativ”
Un profesor cu rezultate notabile la concursurile naționale și internaționale de fizică, Ion Băraru este adeptul folosirii la clasă a metodelor active, între care metoda investigației. Parte a programului „Fizica Altfel” și unul dintre autorii noii programe de fizică pentru gimnaziu, Ion Băraru se numără și printre autorii primelor manuale concepute după metoda investigației. Are convingerea fermă că drumul sigur spre adevărul științific își are originea în curiozitate. De aceea, le hrănește elevilor lui curiozitatea și îi încurajează să gândească singuri. Aceeași filosofie stă și la baza manualelor pe care și-a pus semnătura.
„Copiii, din firea lor, au un comportament investigativ. A satisface această cerință intrinsecă a ființei umane este o obligație a sistemului de educație. Metoda investigației intră în categoria metodelor activ – participative de predare și presupune să faci niște lucruri extrem de simple. Să apelezi la ceea ce știe copilul deja, să îi ceri să facă un experiment sau să observe un fenomen, să realizeze un experiment în laborator, să vadă ce a reușit să învețe din acest experiment, să reușească să facă transfer, să aplice la alte fenomene similare. Important este că, în acest fel, el își creează atitudini științifice, își structurează mintea și poate deveni un cetățean responsabil al societății viitorului, pe care ne-o dorim o societate tehnică, științifică și culturală dezvoltată”, explica în urmă cu ceva vreme Ion Băraru, vorbind despre principiile pe care le-a avut în vedere la elaborarea manualelor de gimnaziu apărute la editura ART.
Însă în multe școli, realizarea de experimente nu e o sarcină ușoară, câtă vreme multe laboratoare au fost transformate, din lipsă de spațiu, în sală de clasă, subliniază Ion Băraru.
În plus, în ultimii ani doi ani de gimnaziu, esențiali pentru formarea atitudinilor științifice, orele de fizică și chimie aproape nu mai contează, toate eforturile elevilor și părinților concentrându-se pe obținerea unei note cât mai mari la Evaluarea Națională, care are doar două probe: română și matematică. Pentru că media anilor de studiu reprezintă un procent din media de admitere, profesorii se plâng că resimt presiunea de a da note mari. „S-a ajuns că ți-e frică să mai dai la clasa a opta un 7 la fizică, pentru că ești acuzat că strici viitorul copilului”, spune Ion Băraru.
Un factor care poate strica viitorul copiilor și al României stă însă tocmai în lipsa standardelor și a unei evaluări obiective.
