Profesor: „Ține și de noi să-i câștigăm pe copii și să nu ne mai plângem că sunt demotivați. Uneori trebuie să ne ajutăm singuri să ne facem bine”

By ianuarie 14, 2022Blog

30 de profesori de fizică din Vaslui urmează în această perioadă cursul „Învățarea centrată pe competențe – de la proiectare la evaluare”, realizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale și acreditat de Ministerul Educației. Parte a programului „Fizica Altfel”, derulat de CEAE la nivel național, cursul este destinat profesorilor care vor să le trezească elevilor lor curiozitatea și să le cultive gândirea critică, cu ajutorul metodei investigației. Cursul este susținut de formatoarele Irina Dumitrașcu, profesor metodist la Casa Corpului Didactic și fost inspector școlar, și profesoara de fizică Daniela Nane, director al Școlii Gimnaziale „Constantin Parfene” din Vaslui.

„Colegii sunt foarte încântați, deși cursul vine, în cazul fiecăruia dintre ei, după o zi de școală. Sunt implicați în tot ce le propunem să facă, le place foarte mult activitatea pe grupe și ies lucruri foarte frumoase. Profesorii găsesc în ei resurse să se implice, își împărtășesc fel de fel de experiențe la clasă care au legătură sau nu cu cursul în sine. Vorbesc despre ce aplicații folosesc, despre cum pot face predarea și evaluarea mai eficiente”, povestește Daniela Nane.

Cursul „Învățarea centrată pe competențe – de la proiectare la evaluare” a fost reacreaditat în vară și are un număr mai mare de credite în comparație cu versiunea anterioară – 25. Comparativ cu formele anterioare ale cursului, acum profesorii învață și cum să aleagă activitățile de învățare potrivite pentru a forma anumite competențe. Materialele necesare reacreditării și derulării cursului au fost realizate de Daniela Țepeș și Gabriela Deliu, cu sprijinul GTS Telecom. La Vaslui, acesta este organizat cu susținerea Romanian American Foundation.

„Ce s-a clarificat la cursul acesta este modul în care pot operaționaliza competențele specifice. Pentru că mergeau pe ghicite. Până acum se proceda așa: aveau unitatea de învățare, gândeau activitatea de învățare și apoi ziceau: La activitatea asta de învățare cam ce competență s-ar potrivi din programă? Or lucrurile nu stau așa, exact invers trebuie să gândești. Trebuie să te gândești întâi ce comportamente poți să le dezvolți copiilor – să gândescă, să recapituleze, să experimenteze, să înregistreze date. Gândești întâi comportamentele și, de abia după aceea, acestor comportamente poți să le asociezi ce conținuturi vrei. Pentru că aceleași competențe pot fi dezvoltate cu ajutorul mai multor conținuturi din manualul de fizică și din programă”, explică Daniela Nane. 

„Motivul pentru care suntem la curs este să ne îmbunătățim și practica, nu doar teoria”

Din cursul de formare, cadrele didactice învață cum să aplice eficient metoda investigației la clasă și au activități practice în acest sens, care sunt urmate de feedback. Însă cel mai motivant este feedback-ul copiilor, care participă cu bucurie la oră. 

„Un coleg a povestit cum a reușit să facă un experiment la clasă și să dirijeze gândirea copiilor pe metoda investigației, iar copiii au spus: Aaa, ce interesantă a fost ora asta”, relatează formatoarea. Miza cursului este, subliniază ea, ca profesorii să aplice constant metoda investigației la clasă. „Le spunem colegilor că tot ceea ce discutăm e important să punem și în practică. Pentru că altfel se rupe ceva. Motivul pentru care suntem la curs este să ne îmbunătățim și practica, nu doar teoria. Și văd că sunt dispuși să o facă. Sunt profesori care, cu siguranță, sunt motivați să facă mult, iar informația se mai propagă și din vorbă în vorbă, noi mai avem și întâlniri în școli. Astfel, din ce în ce mai mulți profesori află ce posibilități au”, povestește Daniela Nane.

 

„La fizică, s-a făcut un efort care a dus la schimbarea programei, la introducerea unor noutăți, la lucrul pe competențe și la trecerea metodei investigației în prim plan în programa de gimnaziu”

 

Ea crede că fiecare profesor are un rol în a face valul schimbării să meargă mai departe. „Noi la fiecare întâlnire am spus că participarea la acest curs nu înseamnă decât obligația de a încerca să ne schimbăm modul de lucru cu copiii. Dacă vrem să-i câștigăm, să nu ne mai plângem atât de mult că sunt demotivați, asta ține și de noi. Pentru că, uneori trebuie să ne ajutăm singuri să ne facem bine. La fizică, s-a făcut un efort care a dus la schimbarea programei, la introducerea unor noutăți, la lucrul pe competențe și la trecerea metodei investigației în prim plan în programa de gimnaziu. Acum ar trebui să fie continuate lucrurile acestea la liceu”, subliniază Daniela Nane.

„Din punct de vedere al schimbului de experiență, cursul e foarte util”

Colega sa, Irina Dumitrașcu, detaliază beneficiile pe care metoda investigației le aduce în lucrul cu copiii. 

„Cursul este o noutate și din punct de vedere al abordării metodice, al formei de strategie didactice. De ajutor pentru profesori este faptul că pot să apeleze pentru experimente la materiale la îndemână – și la un pahar, și la un creion, că sunt lăsați să își folosească creativitatea. Cu atât mai mult cu cât suntem deficitari la aparatură, truse de fizică. Faptul că pot să apelez și la obiecte neconvenționale din punct de vedere al aparaturii de laborator e un avantaj. Așa cum un avantaj este că îi aduce pe copii în realitate, mai aproape de obiectele cu care intră mereu în contact. Cu ocazia experimentelor, copiii fac niște mini cercetări. Pentru ei e important să le vadă, să le simtă, să le cunoască mai detaliat, să vadă aplicațiile imediate ale fenomenelor”, explică Irina Dumitrașcu.

În opinia sa, un mare avantaj al cursului este acela că dascăli din colțuri îndepărtate ale județului au șansa să intre într-un dialog profesional și să facă schimb de experiență. „Cursul vizează noua programă și colegii sunt foarte interesați de el. Dar sunt interesați și de cum lucrează ceilalți. Din punct de vedere al schimbului de experiență, e foarte util, pentru că participă profesori de fizică din tot județul Vaslui. Sunt și distanțe de 100 de kilometri între ei, ei nu ar fi putut să stea față în față și să își împărtășească atâtea lucruri”, argumentează formatoarea.