Ministerul Educației a publicat, înainte de începerea școlii, reperele metodologice după care profesorii vor preda în clasa a IX-a, în contextul în care, în absența noilor planuri cadru pentru liceu, nu s-a putut începe lucrul la noile programe.
Pentru ca elevii să nu treacă brusc de la o paradigmă (cea folosită în cazul programei de gimnaziu) la o cu totul alta, cum este cea de liceu, s-a găsit o soluție intermediară – cea de realiza repere metodologice pentru clasa a IX-a. În cazul Fizicii, reperele au fost construite pe baza ghidului metodologic dezvoltat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale în cadrul programului „Fizica Altfel”, care le oferă cadrelor didactice resursele necesare pentru a preda această materie prin metoda investigației și a le dezvolta copiilor gândirea critică. Potrivit Ministerului Educației, felul în care elevii de clasa a IX-a vor învăța fizica va trebui să fructifice achizițiile pe care aceștia le-au avut în gimnaziu, când au studiat după o nouă programă, în care metoda investigației joacă un rol important. Noua programă de fizică pentru gimnaziu este centrată pe competențe, iar scopul ei declarat este alfabetizarea științifică a elevilor.
Documentul recent publicat reprezintă un semnal încurajator și poate sta la baza unei viitoare programe pentru liceu adaptate cerințelor de învățare ale secolului 21. Mai ales că învățarea prin investigație este utilizată frecvent în țările europene cu sisteme de educație performante. Introducerea acesteia, alături de alte măsuri, a condus în ultimii 15 ani la creșteri semnificative ale punctajelor la testele PISA și TIMSS pentru țări ca Germania sau Polonia, fapt subliniat și în recent publicate repere metodologice pentru predarea fizicii în anul școlar 2021-2022. În ceea ce privește fizica, a fost creat un grup de lucru pentru redactare noii programe pentru liceu. Acesta este condus de inspectorul general Sorin Trocaru, iar din el fac parte o serie de profesori care colaborează cu CEAE în programul „Fizica Altfel”: Gabriel Negrea, Laurențiu Badea, Maria Corcoveanu, Daniela Țepeș, Gabriela Deliu, Aneta Mihalcsik, Daniela Berchez și Monica Ioana Pintea.
Până va fi gata noua programă de liceu la fizică, iată ce conțin reperele metodologice pentru clasa a IX-a.
„În anul școlar 2016 – 2017, pe site-ul www.edu.ro, la adresa https://www.edu.ro/scrisoaremetodica-adresata-profesorilor-de-fizica, Ministerul Educației a pus la dispoziția profesorilor de fizică o nouă abordare a predării învățării și evaluării, dezvoltată în ultimii 5 ani în cadrul proiectului „Fizica altfel”, inițiat și implementat de Centrul de Evaluare si Analize Educaționale (CEAE ) în colaborare cu Societatea Română de Fizică . (Fizica Altfel (ceae.ro), Ghid metodologic – Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (ceae.ro), Reforma Predării Fizicii în Învăţământul Preuniversitar )
„Ideea de bază a proiectului o constituie conceptul de învățare prin investigație de tip inductiv (Inquiry Based Learning). Un elev învață prin investigație atunci când se află în fața unei probleme, când studiază cu atenție datele și relațiile cauzale, reușind să găsească cea mai bună soluție, rolul profesorului fiind de facilitator al cunoașterii și de partener al elevilor în învățare. Rezultatul concret al derulării acestui proiect îl constituie formarea în decurs de 5 ani a profesorilor de fizică din 24 de județe pentru aplicarea la clasă a noilor metode de abordare a temelor din fizică, incluse în „Ghidul metodologic de predare a fizicii”.
Prin studiul fizicii, elevii dobândesc competențe relevante pentru activitatea zilnică
Programa de fizică elaborată pentru ciclul gimnazial – clasele a VI -a a VIII -a, aprobată prin OMEN nr. 3393/ 28.02.2017, a fost implementată gradual, începând din anul școlar 2017 – 2018 doar la clasa a VI-a, în anul școlar 2018 – 2019 la clasele a VI-a și a VII -a pentru ca în anul școlar 2020 -2021 ciclul de implementare al noii programe să se încheie, aceasta intrând în vigoare la toate clasele a VI-a, VII-a și a VIII-a. Fructificând rezultatele parteneriatului menționat, noua programă de fizică pentru elevii din ciclul gimnazial aduce în prim plan o schimbare de paradigmă în predarea fizicii prin dimensionarea activităților de predare – învățare – evaluare pe modelul investigației științifice structurate. Elementul nodal al acestei construcții este centrarea pe competențe. Procesul de stabilire a competențelor generale are la bază analiza profilului absolventului de gimnaziu, a competențelor cheie europene și a celor patru competențe științifice de bază pe care, potrivit OECD, ar trebui să le dobândească un copil care iese din sistemul obligatoriu de educație. Prin studiul fizicii, elevii dobândesc competențe relevante pentru activitatea zilnică. Studiul fizicii permite înțelegerea aplicațiilor practice din toate domeniile de activitate. Cu o bază solidă a achizițiilor din fizică, elevii vor fi capabili să aprecieze rolul fizicii în dezvoltarea științei și tehnicii și să utilizeze competențele dezvoltate în toate domeniile activității profesionale, iar ca viitori absolvenți vor putea deveni eficienți într-o societate a cunoașterii globală și puternic tehnologizată”, se arată în introducerea-argument publicată de Ministerul Educației.
La redactarea reperelor metodologice pentru clasa a IX-a au participat profesori cu experiență în programului „Fizica Altfel”, un rol important avându-l formatoarele Gabriela Deliu și Daniela Țepeș.
Documentul publicat de Ministerul Educației arată că „favorizarea formării inițiale la elevii de gimnaziu a competențelor de tip științific și dezvoltării acestora preponderent pe dimensiunea demersului investigativ, specific mecanismelor gândirii critice, a determinat, acolo unde abordarea predării la fizică a respectat noua programă în vigoare, schimbări atât în modul de percepție și învățare a fizicii manifestat în rândul elevilor cât și mutații în stilul didactic de abordare a predării fizicii în cazul profesorilor. Acest rezultat s-a datorat faptului că programa de fizică pentru clasele VI-VIII a fost elaborată fructificând expertiza dobândită în derularea proiectului „Fizica altfel” dezvoltat timp de aproape 10 ani de către CEAE și implementat cu sprijinul SRF și al Ministerului Educației prin implicarea și contribuția nemijlocită a profesorilor de fizică”. Însă, elevii care au absolvit clasa a VIII-a, în anul școlar 2021 – 2022 vor continua studiul fizicii conform programei de fizică aprobate prin OMECT nr. 3458 /09.03.2004 a cărei filozofie de definire și structurare a finalităților demersului didactic la fizică este diferit față de cel al programei de gimnaziu. „Astfel, se justifică necesitatea unor clarificări de ordin metodologic, scopul acestor repere fiind acela al unei abordări unitare a predării – învățării – evaluării la fizică la clasa a IX-a, care să fie nu numai în acord cu paradigma abordării fizicii în ciclul gimnazial, dar și o continuare a acesteia”, transmite Ministerul Educației.
Cum poate fi adaptat demersul didactic în clasa a IX-a pentru a le forma elevilor competențele de care au nevoie
Reperele metodologice recent publicate arată cum pot fi proiectate de învățare în clasa a IX -a, din perspectiva paradigmei abordării predării fizicii în clasele a VI -a – a VIII -a.
„Există o ruptură de paradigmă între modul în care elevul este familiarizat cu abordarea fizicii începând din clasa a VI-a și până în clasa a VIII -a și modul în care vechile programe de fizică în vigoare prevăd abordarea fizicii în ciclul inferior și superior al liceului. Structurarea abordării conținuturilor în modelul „spirală” precum și faptul că în toate variantele de programe abordarea experimentală a fizicii este cea recomandată face posibilă o proiectare a adaptării demersului didactic de predare – învățare – evaluare în clasa a IX -a într-o manieră conformă cu cea prevăzută în programa de gimnaziu. Orientarea demersului didactic către metoda investigației științifice se poate face și în clasa a IX -a și a X -a printr-o reinterpretare a competențelor specifice și a activităților de învățare prevăzute în programele în vigoare din perspectiva finalităților generale ale învățării în cadrul disciplinei fizică și anume raportarea la cele patru competențe generale enunțate în programa de gimnaziu, filosofia structurării programei de clasa a IX-a și a X -a în vigoare având la origine competențele – cheie din cele 8 domenii de competențe acceptate la vremea elaborării programelor în cadrul U.E. de la care de altfel, a evoluat actualul sistem de competențe generale și transversale pe baza cărora se produc restructurări curriculare în U.E”, se subliniază în reperele metodologice.
În lipsa unui set de competențe specifice derivate din cele 4 competențe generale care să permită profesorului care va preda fizica la clasa a IX-a în anul școlar 2021 – 2022 să proiecteze activități de învățare, precum și itemi de evaluare care să identifice cât mai fidel gradul de structurare a competențelor dobândite de elevi, propunem un model care să suplinească acest lucru. Urmând o evoluție firească a implementării și rafinării conceptuale și aplicative din cadrul proiectului „Fizica altfel” proiectarea unităților de învățare poate fi realizată conform unui model pe care îl prezentăm în continuare ca fiind util profesorului care predă fizică.
Din analiza structurii celor două programe, autoarele modeluluim, prof. dr. Gabriela Deliu, Liceul „Andrei Mureșan” Brașov și prof. Daniela Țepeș, Liceul Teoretic Ioan Cotovu Hârșova, Constanța, au identificat nivelul la care se poate face corelația conceptuală între cele două programe. Acesta îl constituie, în programa de fizică de clasa a IX -a, nivelul mediu de performanță în al comportamentelor cognitive așteptate în dobândirea/ dezvoltarea competențelor generale. În programa de fizică de gimnaziu nivelul îl constituie setul de comportamente asociate fiecărei competențe specifice.
Rolul activităților la clasă nu e parcurgerea materiei, ci formarea de competențe
Documentul atrage atenția asupra unui aspect esențial: adevăratul rol al activităților de învățare.
„O problemă majoră pe care această secțiune încearcă să o rezolve este de natură conceptuală Activitățile de învățare sunt în fapt acțiuni de natură cognitivă pe care elevul este dirijat să le desfășoare, nu pentru a „parcurge materia din programă” ci pentru că prin mecanismele psiho somatice implicate în desfășurarea acesteia elevul dobândește și/sau își dezvoltă competența vizată. Construcția în acest moment a unui set de activități de învățare ar trebui să beneficieze de o structură clară și neechivocă a corelării pe orizontală și transversal pe ciclu liceal a competențelor specifice, presupunând că setul celor patru competențe generale enunțate în programele de gimnaziu rămân aceleași. Acest lucru însă presupune în fapt elaborarea unei noi programe, fapt care la acest moment nu își găsește justificarea și nu face nici obiectul acestei lucrări. Soluția unei probleme similare există, fiind aplicată cu succes în cadrul proiectului „Fizica altfel” prin proiectarea restructurată a unităților de învățare pe baza principiilor învățării prin investigație (inquiry based learning). Investigația (inquiry) reprezintă un set de practici educaționale care promovează un proces de învățare ghidat de întrebări. Această abordare care constituie baza programei de fizică pentru gimnaziu are numeroase avantaje: stimulează curiozitatea elevilor, asigură exersarea gândirii critice și a capacității de reflecție, elevii căutând răspunsul la o întrebare folosindu-se de dovezi colectate chiar de ei, cultivă autonomia în învățare. Învățarea prin investigație este utilizată frecvent în țările europene cu sisteme de educație performante. Introducerea acesteia, alături de alte măsuri, a condus în ultimii 15 ani la creșteri semnificative ale punctajelor la testele PISA și TIMSS pentru țări ca Germania sau Polonia”, se precizează în ghidul pentru profesorii care predau fizica la clasa a IX-a.
Autorii acestuia, oferă totodată exemple relevante de proiectare a demersului didactic de tip investigativ.
