Cea mai importantă resursă realizată pentru profesori în cadrul programului Fizica Altfel a fost Ghidul metodologic de predare a fizicii, finalizat în 2013. Acesta cuprinde recomandări pentru profesori despre cum să abordeze toate temele din programa școlară (clasele VI-XII), folosind paradigma IBL (Inquiry Based Learning); profesorii care au lucrat la acel ghid s-au raportat la vechile programe de gimnaziu și liceu.
În 2017, a apărut o însă nouă programă la fizică (s-a întâmplat asta la toate disciplinele de gimnaziu). S-au făcut schimbări de amploare în acea programă: a) au fost formulate alte competențe generale și specifice (destul de diferite de vechile competențe specifice); s-a ținut cont în formularea lor de framework-ul OECD-PISA; b) S-a recomandat în această programă utilizarea la clasă a învățării prin investigație.
Acum câțiva ani, CEAE a ajuns la concluzia că activitățile de învățare propuse în U.I. din vechiul Ghid metodologic trebuie modificate. Motivele sunt următoarele:
– Este de dorit ca profesorii să aibă eficiență în a forma elevilor competențele specifice din noua programă școlară;
– Profesorii cu experiență din Fizica Altfel au înțeles în ultimii ani că în fiecare din secvențele UI este potrivit să fie utilizate anumite activități de învățare;
– Cu câțiva ani în urmă, s-a ajuns la un format mai simplu al U.I.; acesta este mai ușor de urmărit de către profesori.
După ce am găsit finanțare, mai mulți profesori au fost implicați în rescrierea unităților de învățare de gimnaziu (în multe cazuri, s-a ținut cont de UI din ghidul din 2013). Această muncă a fost demarată la începutul lui 2026.
La sfârșitul lunii august, munca de refacere a acestor UI a fost finalizată. Asemenea soluții de îmbunătățire a U.I. au putut apărea pentru că, în timp, a crescut mult expertiza unora dintre profesorii implicați în Fizica Altfel pe ce ține de utilizarea la clasă a învățării prin investigației. Ținând cont de avantajele enumerate mai sus, rescrierea U.I. în acest mod ar face să crească semnificativ numărul de profesori de gimnaziu care să utilizeze la clasă metoda investigației.
De ce a meritat efortul de rescriere a unităților de învățare?
Rescrierea unităților de învățare a fost necesară pentru că noua programă de fizică mută accentul de pe memorarea și reproducerea de conținuturi teoretice pe investigația științifică structurată și pe dezvoltarea alfabetizării științifice a elevilor, spune profesorul Florin Măceșanu*.
A avut loc o trecere de la vechiul model, bazat pe obiective de învățare din programa veche, la cel centrat pe dezvoltarea de competențe specifice. Schimbarea programei de gimnaziu a fost o piesă importantă în schimbarea de paradigmă a predării fizicii, începută în 2011-2012.
În noua programă de gimnaziu au fost făcute și câteva modificări de conținut care reflectă o reordonare logică, „în spirală”, ce leagă conceptele abstracte de experiențe senzoriale directe și de fenomene perceptibile, explică profesorul Măceșanu. Noile UI sunt construite în jurul unor situații din viața cotidiană făcând disciplina mai atractivă și mai ușor de înțeles, spune acesta.
Schimbarea reală este însă trecerea de la o proiectare centrată pe „ce trebuie să obținem de la elev” la una care face explicită și calea prin care elevul ajunge să-și dezvolte o competență specifică sau alta. Iar tocmai această explicitare face unitatea de învățare mai ușor de aplicat de către profesor, spune F. Măceșanu.
Nu doar eficiență
Pe lângă eficiența sporită în formarea competențelor specifice, noile UI au avantajul unei coerențe interne mai bune a demersului didactic. Activitățile de învățare sunt corelate cu competențele vizate, cu resursele, timpul, metodele și formele de organizare, ceea ce transformă unitatea de învățare dintr-un document predominant de planificare într-un instrument efectiv de proiectare și desfășurare a lecțiilor, spune profesorul Măceșanu. Documentul precizează ce urmărește fiecare secvență, ce face elevul, ce resurse sunt necesare, cât timp este alocat, cum se organizează clasa, ce metodă se utilizează, cum se face evaluarea.
Evaluarea nu se limitează la un test sumativ final. În cadrul UI, sunt incluse și instrumente integrate în secvențele de învățare (grile de autoevaluare, fișe de investigație pe grupe, întrebări de reflexie precum „Ce am învățat?”, „Ce a fost dificil” sau „Eseul de 5 minute”).
Rolul de facilitator al profesorului și întrebările generatoare de conflicte cognitiv
Profesorilor le va fi astfel mai ușor să le folosească, explică F. Măceșanu, pentru că noul format al UI este mai practic, răspunzând anticipat la întrebările pe care profesorul trebuie să și le pună înaintea lecției: Ce urmăresc? (competența specifică), Ce trebuie să facă elevul? (activitatea de învățare este formulată explicit), Cum îl pun să facă acest lucru? (metoda și forma de organizare), Cu ce? (resursele și mijloacele de învățământ), Cât timp? (timpul alocat), Cum verific dacă a realizat ceea ce urmăresc? (modalitatea de evaluare).
Fiind construite și fișe de lucru, profesorul se poate concentra pe facilitare și pe adresat întrebări ajutătoare elevilor. Având deja formulate întrebările-declanșatoare și exemplele de ancorare în cotidian, captarea atenției și implicarea activă a elevilor se realizează mult mai facil, explică profesorul Măceșanu.
Dificil este să se construiască o unitate de învățare de calitate. Dacă se întâmplă asta (cum a fost cazul la fizică), efortul pe care trebuie să-l facă profesorul pentru a-și pregăti lecțiile se reduce. Pe lângă ajutorul pe care-l oferă UI și fișele de lucru asociate acestora, profesorii sunt și motivați să le aplice la clasă, pentru că le creează și lor provocări care-i scot din zona de confort contribuind la formarea unei mentalități de creștere, conchide profesorul Măceșanu.
De ce sunt importante competențele specifice?
În noua programă pentru gimnaziu s-au reformulat competențele specifice, ele fiind construite pe o bază mai solidă decât în programa anterioară. Profesorul Mihai Fârtat** ne-a explicat care e legătura între programă, competențe și noile UI. Competențele generale sunt valabile pentru un nivel de învățământ, iar competențele specifice sunt derivate din competențele generale pentru fiecare an de studiu.
M Fârtat dă un exemplu de model de predare în spirală a unei teme. Despre raza de lumină se discută atât în clasa a șasea, cât și în clasa a opta. Competența generală este aceeași, dar competența specifică diferă în funcție de clasă pentru că elevul trece în altă etapă de dezvoltare cognitivă. „Pe măsură ce vârsta copilului crește, mergem spre lucruri mai complexe”, explică profesorul.
De ce sunt importante competențele specifice? Competența este un enunț. De exemplu: „formularea unor răspunsuri complexe la situații problemă”. Profesorii care au rescris UI au operaționalizat acest enunț, în sensul că au scris ce face elevul pentru a putea spune că a dobândit această competență. „Adică, efectiv, agățăm de cârligul dinamometrului un corp cu masa de nu știu cât și derulăm mai departe experimentul”, detaliază profesorul.
Mihai Fârtat: Este important ceea ce face profesorul din perspectiva a ceea ce câștigă elevul
Ceea ce are elevul în față este fișa de lucru, în care i se spune pas cu pas ce are de făcut; sunt formulate aici niște întrebări și pas cu pas este condus până descoperă el răspunsul la întrebarea inițială pusă de profesor. „Este important ceea ce face profesorul din perspectiva a ceea ce câștigă elevul”, spune profesorul Fârtat.
O parte din întrebările-declanșatoare sunt luate din Ghidul metodologic din 2013. 
Altele au fost reformulate. În experimentele propuse sunt folosite materiale la îndemână: agrafe de birou, un magnet de la casca telefonului sau de la un difuzor; am procedat așa și „ca să umanizăm demersul”, spune profesorul. Astfel, profesorul se și apropie de universul copilului, un preadolescent de 12-14 ani.
Prin noua Lege a educației, 198/2023, doar 75% din aceste ore sunt alocate efectiv predării. 25% sunt la dispoziția profesorului. În funcție de necesitățile pe care le observă, profesorul poate să adauge o oră sau două la o UI, până când copilul ajunge să facă progresele dorite în formarea competenței specifice respective. „Acesta este un alt mare atu”, spune profesorul Fârtat.
În altă ordine de idei, s-a folosit „un mecanism complex prin care au fost validate aceste unități de învățare, prin feedbackuri repetate, iar la modul în care arată la final fiecare unitate, chiar dacă este elaborată preponderent de un profesor, au contribuit mai mulți profesori.”
Este important ca profesorii care aplică aceste UI să știe despre ce este vorba – „ce înseamnă constructivismul, care este logica din spatele investigației științifică etc.”, atrage atenția profesorul Mihai Fârtat. Prin urmare, este important ca profesorii să fi trecut în prealabil printr-un curs de formare, în care să afle aceste lucruri.
Activitățile de învățare propuse în UI sunt compatibile cu majoritatea manualelor aprobate în prezent de Ministerul Educației.
Laurențiu Badea: Rescrierea unitățile de învățare a fost o necesitate
Laurențiu Marin-Badea*** este profesor de fizică la Liceul Sanitar „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea. Predă fizică de 39 de ani și crede că fizica se învață cel mai bine atunci când elevul nu primește răspunsuri, ci este pus în situația de a le descoperi.
Profesorul Laurențiu Badea crede că a fost „o necesitate” rescrierea unităților de învățare, pentru că, odată cu noua programă, „s-a dat o orientare mult mai clară și puternică învățării prin investigație”.„În tabelul noului model de proiect de unitate de învățare se evidențiază mult mai clar logica cognitiv-constructivistă a aplicării investigației. Adică se vede clar firul roșu logic al felului în care poți să provoci elevul la începutul acestui proces fără să-l obligi, ci să-l determin să pășească în acest proces de învățare din curiozitate. E un mod prin care elevul își construiește propria învățare; are în spate abordarea constructivistă.”
Profesorul crede că noile UI îi ajută pe elevi să iasă din zona lor de confort, fără a fi forțați. „Îi faci curioși să participe direct la construirea propriei cunoașteri. Deci, implicit, îi faci să participe la dezvoltarea gândirii critice și creativității”. Toate acestea conduc la creșterea atractivității învățării fizicii.
În ultimii ani, a crescut interesul profesorilor de fizică pentru predarea prin investigație. Acest interes în creștere este probat și de publicarea fișelor dinamice de lucru, concepute în urmă cu 3-4 ani. Ele au fost realizate tocmai pentru a veni în sprijinul predării fizicii prin investigație; pot fi folosite atât în format tipărit, cât și în cel digital, cu avantajele prezentării multimedia. Publicate pe site-ul fizicaaltfel.ro, ele au fost accesate/descărcate până acum de peste 35 de mii de profesori. „S-a confirmat astfel nevoia de a face un update al UI”, declară profesorul Badea.
Pe de altă parte, odată cu urmarea cursurilor organizate de Centrul de Evaluarea și Analize Educaționale de-a lungul a 10-15 ani, s-a creat o masă critică de profesori care deja acumulaseră experiență în predarea prin investigație. A fost și aceasta o premisă pentru a putea începe procesul de rescriere a unităților de învățare de gimnaziu.
În altă ordine de idei, discuția pe marginea utilizării fișelor dinamice și derularea comunităților de practică au constituit premisele apariției Comunității Fizica Altfel acum doi ani și jumătate. Ulterior, aceasta s-a transformat într-o asociație a profesorilor de fizică interesați să predea prin investigație (a fost înființată acum o jumătate de an).
Informații despre cei 3 profesori
* Florin Măceșeanu este foarte cunoscut în comunitatea profesorilor, find autor și coautor de culegeri de probleme, coautor de manuale și membru în Comisia centrală de fizică pentru elaborarea subiectelor la etapele județene și naționale din anul 2000 și până în prezent. A fost implicat în mai multe proiecte CEAE – a supervizat realizarea fișelor dinamice, rescrierea UI de gimnaziu și scrierea de itemi (această activitate ține de studiul de impact derulat în 2021-2022).
** Mihai Fârtat a fost profesor metodist CCD, responsabil de cerc pedagogic și inspector școlar. Are experiență de 30 de ani în formarea personalului didactic ca formator, autor de baze de curs și mentor de dezvoltare profesională.
Este formator în cadrul cursurilor CEAE. A fost coordonator județean în cadrul comunității de practică derulată de CEAE. A mai fost implicat în elaborarea de fișe dinamice de lucru, experimente filmate și în coordonarea activității de rescriere a UI de gimnaziu. Este membru fondator al Asociației Comunitatea Fizica Altfel
*** Laurențiu Badea este membru fondator al Asociației Comunitatea Fizica Altfel. Și-a dedicat activitatea construirii unor contexte de învățare în care elevii întreabă, formulează ipoteze, experimentează, argumentează și își construiesc propriile explicații. A participat la proiecte din programul european Erasmus+, la un program internațional pentru profesori de fizică organizat de CERN – Geneva și la elaborarea noilor programe de fizică pentru clasa a IX-a, și STEAM pentru a XI-a și a XII-a. A fost inspector școlar. Este formator în cadrul cursurilor CEAE. A fost coordonator județean în cadrul comunității de practică derulată de CEAE.
