În timpul școlii, elevii iau nenumărate note, dintre care unele, precum cele la examenele naționale sau la admiterea în diferite unități de învățământ, le influențează major traseul educațional și chiar profesional. Scopul notării este acela de a reflecta în mod real nivelul abilităților unui copil, dar și de a-l plasa corect, pe o scală a rezultatelor, în relație cu elevii de aceeași vârstă.
De multe ori, la matematică elevii rezolvă exerciții și probleme folosind formule pe care le-au memorat mecanic. Chiar dacă ajung la rezultatul corect în timp ce își fac tema sau în timp ce dau un test, felul acesta de a învăța nu este unul de profunzime și, prin urmare, nici de durată. Read More
România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstarea socială, relevă Indicele de Progres Social, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. Clasamentul, în care România se situează pe locul 45 din 163 de țări, este realizat după analiza a trei domenii: nevoile de bază (hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală), bunăstarea (accesul la educație de bază, accesul la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului) și oportunitățile (drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată).
Ce ai spune, dacă ai ști cu siguranță că o acțiune pe care o faci astăzi va avea efecte peste douăzeci de ani? Cum te-ai duce acum la serviciu, dacă ai putea călători în timp și ai putea vedea, peste ani, consecințele unui șir de decizii pe care le iei în momentele apropiate vorbirii? De multe ori, meseria de profesor pune la încercare limitele și aduce frustrări care pot să îi facă pe cei care o practică să uite de ce sunt de fapt acolo și ce impact uriaș pot avea asupra copiilor pe care îi au în față.
În urmă cu 13 ani, Comisia Europeană trăgea un semnal de alarmă după scăderea interesului pentru științe al elevilor din statele membre. În viitorul apropiat, numărul cetățenilor europeni care puteau să înțeleagă fenomene ale naturii, să formuleze ipoteze, să interpreteze date și să tragă concluzii ar fi urmat să scadă. Raportul lansat la vremea respectivă avertiza şi că, în aceste condiții, capacitatea de inovare și cercetare a Uniunii s-ar fi diminuat, ceea ce ar fi dus la dezavantaje vizibile în plan economic. Vedem astăzi însă că absența unor noțiuni științifice de bază, dar și absența gândirii critice are, în contextul pandemiei de Covid-19 consecințe mult mai grave.
Foto: Fragment din manualul de fizică de clasa a VII-a apărut la Editura Art. Autori: Victor Stoica, Corina Dobrescu, Florin Măceșanu, Ion Băraru
Ion Băraru, profesor de fizică la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța și coordonatorul Centrului de Pregătire pentru Performanță – Fizică din municipiu, a fost multă vreme inspector școlar. Își amintește că, odată, la un concurs, profesorii au avut de făcut un proiect didactic pentru clasa a VI-a – oglinda plană. „Toți, dar absolut toți, au început în următorul fel: Desenăm pe tablă o oglindă și scriem mersul razelor. Niciunul nu a spus: Le dăm copiilor oglinzi și îi lăsăm să construiască imaginea în mod experimental. Nu, au spus: Desenăm pe tablă. Ideea de experiment a ieșit total din capul multor profesori de fizică. Copiii își construiesc imagini greșite, se uită pe internet și culeg informații nefiltrate și este extraordinar de nociv”, povestește Ion Băraru.
Închiderea școlilor pe termen lung a pus învățământul românesc într-o situație cu care nu s-a mai întâlnit până acum. Ca și în alte țări afectate de criza provocată de coronavirus, întreg procesul de învățământ a fost mutat la distanță, iar profesori care nu folosiseră niciodată instrumente precum Google Classroom ori Microsoft Teams au fost nevoiți să își întâlnească elevii online și să își adapteze predarea la noua situație.
Ploile din ultima vreme au adus culori pe cerul României. Oamenii au postat pe rețelele de socializare curcubeiele, uneori duble, pe care le-au surprins deasupra cartierelor, câmpurilor, dealurilor.
Care este explicația acestui fenomen spectaculos, care îi încântă deopotrivă pe adulți și pe copii? Cum se formează pe cer podul colorat?
Vreme de decenii, formarea profesorilor din România s-a bazat pe paradigma clasică de predare care servea, în trecut, societății industrializate în care indivizii aveau un traseu profesional predictibil: profesorul transmite informațiile – elevul le receptează și le reproduce. Cu cât elevii erau mai competenți la a reproduce informațiile și la a rezolva problemele standard, cu atât însemna că profesorul își face mai bine treaba.
Uniunea Europeană realizează periodic, în cadrul Semestrului european, analize de țară pentru a ajuta statele membre să își dezvolte politicile în domeniul educației și formării profesionale și să monitorizeze progresele realizate în direcția implementării reformelor. Aceste analize pun reflectorul pe provocările identificate la nivel național, regional și european, identifică modele de bune practici și oferă statelor o serie de recomandări pentru a le ajuta să găsească soluții la problemele presante. O radiografie mai detaliată asupra sistemului de educație dintr-o anumită țară este făcută de Monitorul Educației și Formării, care oferă o analiză a provocărilor pe baza unui set de criterii de referință și contribuie la elaborarea de politici bazate pe date concrete.
