Cum arată noile manuale de fizică bazate pe metoda investigației: „Copiii, din firea lor, au un comportament investigativ. A satisface această nevoie a ființei umane este o obligație a sistemului de educație”

By iunie 26, 2020Blog

Foto: Fragment din manualul de fizică de clasa a VII-a apărut la Editura Art. Autori: Victor Stoica, Corina Dobrescu, Florin Măceșanu, Ion Băraru

Ion Băraru, profesor de fizică la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța și coordonatorul Centrului de Pregătire pentru Performanță – Fizică  din municipiu, a fost multă vreme inspector școlar. Își amintește că, odată, la un concurs, profesorii au avut de făcut un proiect didactic pentru clasa a VI-a – oglinda plană. „Toți, dar absolut toți, au început în următorul fel: Desenăm pe tablă o oglindă și scriem mersul razelor. Niciunul nu a spus: Le dăm copiilor oglinzi și îi lăsăm să construiască imaginea în mod experimental. Nu, au spus: Desenăm pe tablă. Ideea de experiment a ieșit total din capul multor profesori de fizică. Copiii își construiesc imagini greșite, se uită pe internet și culeg informații nefiltrate și  este extraordinar de nociv”, povestește Ion Băraru.

Este unul dintre profesorii implicați în programul „Fizica Altfel”, derulat de CEAE, și unul dintre autorii noii programe de fizică pentru gimnaziu, care introduce explicit metoda investigației în predarea acestei materii. De asemenea, Ion Băraru semnează, alături de Corina Dobrescu, Victor Stoica și Florin Măceșanu, manualele de fizică de clasa a VI-a și a VII-a, publicate de editura ART, care sunt concepute după noua programă. Toți cei patru autori au experiență în a aplica la clasă metoda investigației. Anul trecut, manualul lor de clasa a VII-a a obținut cel mai mare punctaj la evaluarea făcută de Ministerul Educației. Un nou manual al celor patru autori, cel de clasa a VIII-a, este acum în proces de evaluare.

„Copiii, din firea lor, au un comportament investigativ”

Toate cele trei manuale sunt bazate pe metoda investigației – care pornește de la cunoștințele anterioare ale elevului, îi stârnește curiozitatea, îl ajută să formuleze ipoteze și să descopere, printr-un proces personal, explicațiile. „Copiii, din firea lor, au un comportament investigativ. A satisface această cerință intrinsecă a ființei umane este o obligație a sistemului de educație. Metoda investigației intră în categoria metodelor activ – participative de predare și presupune să faci niște lucruri extrem de simple. Să apelezi la ceea ce știe copilul deja, să îi ceri să facă un experiment sau să observe un fenomen, să realizeze un experiment în laborator, să vadă ce a reușit să învețe din acest experiment, să reușească să facă transfer, să aplice la alte fenomene similare și, dacă este cazul, să facă un portofoliu. Important este că, în acest fel, el își creează atitudini științifice, își structurează mintea și poate deveni un cetățean responsabil al societății viitorului, pe care ne-o dorim o societate tehnică, științifică și culturală dezvoltată”, explică Ion Băraru. 

Foto: Fragment din manualul de fizică de clasa a VII-a apărut la Editura Art. Autori: Victor Stoica, Corina Dobrescu, Florin Măceșanu, Ion Băraru

Acesta dă exemplul referatelor științifice pe care le au de făcut elevii săi. „Când fac un referat științific, copiii au de creat o structură foarte simplă – scurtă abordare teoretică, materiale utilizate, modul de lucru, rezultate experimentale, analiza datelor și prognoze. Această structură foarte simplă și foarte clară este baza tuturor articolele științifice din orice domeniu. Și, dacă elevului i se întipăresc aceste obiceiuri și capătă aceste competențe, pentru el devine ceva obișnuit, ca un limbaj pe care îl va stăpâni, cu ușurință în viitor”, subliniază profesorul. 

Odată ce ajung la catedră, mulți se întorc cu spatele la copii și scriu la tabla”

El spune că a învățat să își încurajeze elevii să descopere  încă din facultate și că predă în acest fel încă din anul 1974. La fel ca el, mai mulți profesori ar fi putut să le predea copiilor prin metode active. „Dar odată ce ajung la catedră, mulți se întorc cu spatele la copii și scriu la tablă”, crede Ion Băraru. 

În urmă cu 8 ani, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a început să promoveze la nivel național folosirea metodei investigației în predarea fizicii și a format, în acest sens, peste 2.600 de profesori. Noua programă pentru gimnaziu încurajează în mod explicit profesorii de fizică să folosească la clasă ghidul metodologic create de CEAE în cadrul programului „Fizica Altfel”. „A existat un grup coordonat de dl. Cristian Hatu care a promovat aceste idei în public. Și a reușit să canalizeze un grup relativ mare de profesori, care știau despre ce este vorba sau care doreau să facă și nu au putut până acum. Astfel lumea s-a mai lămurit despre ce este vorba”, amintește profesorul Băraru.

Primele manuale concepute după metoda investigației

Manualele de fizică apărute în ultimii doi ani la editura ART sunt primele din România construite de la un capăt la celălalt după metoda investigației. Bogat ilustrate, manualele le stârnesc curiozitatea copiilor și îi ajută să își creeze reprezentări corecte asupra fenomenelor studiate. De multe ori, copiilor li se spune să își imagineze fenomenele, iar acest lucru nu aduce beneficii învățării, mai ales în gimnaziu. „În gimnaziu, copiii sunt pe tărâmul concretului, nu al abstractizării. Abstractizarea începe ceva mai târziu, în stadiul operațiilor formale, după clasa a IX-a, a X-a. În gimnaziu se pun bazele abstractizării, iar abstractizarea se construiește pe baza experienței lucrului concret. Nu poți să spui: Fie un, fie o. Și să desenezi pe tablă”, spune profesorul.

„Mi s-a părut ceva extraordinar: să vezi un copil că se bucură când se uită într-un manual”

Foto: Fragment din manualul de fizică de clasa a VII-a apărut la Editura Art. Autori: Victor Stoica, Corina Dobrescu, Florin Măceșanu, Ion Băraru

Povestește cât de bine au reacționat copiii când au lucrat după noile manuale. „Am văzut un copil, care ținea manualul de a VII-a deschis și alerga să o prindă pe doamna profesoară, să-i spună ce bucuros era că a văzut acolo nu știu ce și vrea să experimenteze. Mi s-a părut ceva extraordinar: să vezi un copil că se bucură când se uită într-un manual. Acesta este avantajul: manualul este foarte apropiat copiilor, îți produce o bucurie, pentru că te conduce să ai succes în realizarea unor experimente simple. Sunt și lucruri complicate, sunt unele lucruri care se adresează numai profesorilor. Manualul este un instrument de lucru pentru profesor și un sprijin pentru elev. Manualele noastre pleacă de la simplu la complex, de la cunoașterea anterioară a elevului, sunt foarte bogat ilustrate și bine structurate din punct de vedere al percepției, astfel încât practic sunt o delectare pentru copil. Pe fiecare pagină sunt 2-3 imagini atractive, cu explicații, sunt niște cărți foarte dorite”, subliniază profesorul Băraru. Manualul de clasa a VI-a vine însoțit de un caiet de lucru și o culegere, iar cel de clasa a VII-a de o culegere. Ambele culegeri includ metodele de rezolvare a problemelor.

 „Fizica nu înseamnă că eu dictez și voi scrieți”

Cele două manuale publicate au primit aprecieri din partea profesorilor. „Manualele noastre sunt o cale de a împrieteni profesorul cu elevii. Eu le spun copiilor: Fizica nu înseamnă că eu dictez și voi scrieți. Ei descoperă singuri definițiile; o definiție este o sinteză a ceea ce au făcut până atunci, nu trebuie să o spună pe de rost în stilul Marius Chicoș Rostogan”, crede profesorul Ion Băraru.

Florin Măceșanu: „Ne-am gândit că este un moment bun să schimbăm modul în care elevii percep fizica”

Florin Măceșanu este profesor de fizică la Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare” din Alexandria, s-a implicat susținut în proiectul „Fizica Altfel”, derulat de CEAE și a făcut parte din grupul de lucru care a lucrat la noua programă de fizică.

Spune că echipa de autori a manualelor, din care a făcut parte a dezbătut intens, la fiecare capitol, asupra celor mai bune căi de a-i face pe elevi să înțeleagă fenomenele. Profesorul Măceșanu descrie provocările întâlnite. „Nu eram la prima elaborare a unei lucrări ce se adresează elevilor, însă scrierea manualelor a fost o sarcină extrem de dificilă, pentru că a trebuit să privim totul prin prisma unui elev de gimnaziu. În același timp, ne doream să îi impulsionăm pe elevi să-și pună întrebări, să reflecteze la ceea ce au învățat și ce pot face prin intermediul informației însușite, astfel încât să le fie mai bine și să fie pregătiți pentru provocările pe care viața le rezervă.

Au fost multe zile de frământări, multe încercări, zile când o luăm de la capăt. Ne  gândeam care sunt cele mai potrivite experimente pentru lecția respectivă și, în  același timp, care să poată fi realizate cu materiale cât mai simple, la îndemână, având în vederea realitatea din școlile din România. Sunt puține școli cu laboratoare care să nu fie și sală de clasă, și care să aibă suficiente materiale didactice.

Când am acceptat propunerea editurii de a scrie manualul de fizică de la clasa a VI-a, ne-am gândit că este un moment bun să schimbăm modul în care elevii percep fizica și că este timpul să-i atragem spre studiul fizicii ca realitate a lumii înconjurătoare. Am avut în vedere rapiditatea cu care se schimbă tehnologia, faptul că elevii noștri trebuie să facă față noilor meserii apărute atunci când ei se vor integra pe piața muncii și să performeze în domenii specifice societății cunoașterii.

În demersul nostru de scriere a manualelor de fizică, am avut în vedere și rezultatele foarte slabe pe care România le-a obținut la evaluările internaționale PISA și TIMSS, astfel că ne-am propus ca, prin experimentele pe care le prezentăm în manuale, să implicăm elevii în propriul proces de cunoaștere. Totodată, ne dorim să îi încurajăm să gândească critic, să reflecteze asupra propriilor experiențe de învățare și, nu în ultimul rând, să poată aplica în diferite contexte cunoștințele dobândite, să capete competențe, să se întrebe unde pot aplica ce au învățat și cum ar putea contribui la bunăstarea lor și a celor din jur, fără ca mediul în care trăiesc să aibă de suferit”, povestește profesorul Măceșanu.

Foto: Fragment din manualul de fizică de clasa a VII-a apărut la Editura Art. Autori: Victor Stoica, Corina Dobrescu, Florin Măceșanu, Ion Băraru

Autorul spune că noile manuale aduc, pe lângă informații, modalități de cercetare și interpretare a fenomenelor fizice. În fiecare unitate de învățare elevul are la dispoziție informații cu caracter științific, istoric și bibliografic. De asemenea, sunt propuse teme pentru investigații și proiecte adresate elevilor pentru formarea competențelor specifice. 

„La conceperea unei lecții am avut în vedere să-i provocăm pe elevi să se implice în pregătirea proprie, astfel încât să descopere lumea în care trăiesc, să-și manifeste curiozitatea și dorința de a descoperi și de a analiza critic concluziile la care ajung, în urma investigării unui fenomen”, explică Florin Măceșanu. 

În opinia sa, alături de manuale, profesorilor le sunt utile cursurile de formare pentru predarea prin metoda investigației: „La un astfel de curs, pe lângă informațiile primite, pot împărtăși din experiența lor, pot face schimb de idei și experimente, care să le insufle elevilor dorința să investigheze fenomenele fizice și, eventual, să realizeze diferite dispozitive simple, a căror funcționare să poată fi explicată colegilor lor”.