„Astfel de profesori au acea curiozitate și plăcere a cercetării!” Cum s-au adaptat cadrele didactice din România la predarea la distanță

By iunie 2, 2020Blog

Închiderea școlilor pe termen lung a pus învățământul românesc într-o situație cu care nu s-a mai întâlnit până acum. Ca și în alte țări afectate de criza provocată de coronavirus, întreg procesul de învățământ a fost mutat la distanță, iar profesori care nu folosiseră niciodată instrumente precum Google Classroom ori Microsoft Teams au fost nevoiți să își întâlnească elevii online și să își adapteze predarea la noua situație.

Dacă în urmă cu jumătate de an cineva le-ar fi spus profesorilor că în foarte scurt timp vor ajunge să facă lecții video, să scrie pe o tablă virtuală și să le dea sarcini online pe echipe elevilor lor aflați la casele lor, acest lucru li s-ar fi părut imposibil. Și totuși, iată, că o problemă apărută din senin a făcut mii de cadre didactice din țară să se adapteze și să îi găsească o rezolvare.

Atât experții în educație, cât și cei din economie consideră că o abilitate esențială pe care școala trebuie să le-o formeze copiilor este capacitatea de a rezolva probleme complexe. Motivul este simplu: având în vedere ritmul accelerat al schimbărilor prin care trece astăzi lumea, nimeni nu știe exact nici cum vor arăta joburile viitorului, nici ce provocări sociale, ecologice, economice sau sanitare ar putea apărea în curând. Așadar accentul educației trebuie să fie pe antrenarea gândirii, astfel încât luând în considerare datele/informaţiile avute la dispoziție, o persoană să poată lua rapid decizii și să poată găsi soluții. Odată cu pandemia de coronavirus, profesorii au fost nevoiți să facă dovada abilităților pe care trebuie să le formeze copiilor.

Dacă unii dintre profesori au fost rezistenți la noul mod de lucru, alții s-au adaptat cu mare rapiditate și au reușit să le ofere elevilor lor cele mai bune soluţii, luând în considerare situația dată. Laurențiu Badea, directorul adjunct al Liceului Sanitar „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea a introdus în școala sa un sistem de predare la distanță care are la bază platforma GSuite. Sistemul a funcționat, iar școala sa a devenit o sursă de inspirație și pentru alte unități de învățământ din regiune. 

„Atunci când am introdus acest sistem, s-a confirmat, evident, acel clopot al lui Gauss. Au fost profesori care știau deja tot ce trebuie să facă, dar și profesori care nu au deschis niciodată un calculator. Și a existat majoritatea, media, care a avut nevoie de îndrumare”, spune Laurențiu Badea. Este profesor de fizică și coordonator județean al programului „Fizica Altfel”, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, prin care este încurajată folosirea metodei investigației la clasă.

Din interacțiunile pe care le-a avut de-a lungul timpului cu cadre didactice din mai multe unități de învățământ, și-a dat seama că profesorii care s-au adaptat cel mai ușor, pe lângă profesorii de informatică, au fost cei care și înainte erau interesați să aducă în clasele lor metode moderne de predare. 

„M-am bucurat să văd că profesorii din programul Fizica Altfel au fost printre cei care și-au dat seama cel mai rapid cum funcționează aplicațiile, au căutat, au găsit cele mai bune soluții”, povestește. Cum se explică acest lucru? „În primul rând, ca să poți preda prin investigație, trebuie ca tu să fi învățat prin investigație și să înveți toată viața prin investigație. Astfel de profesori au acea curiozitate și plăcere a cercetării, știu să se orienteze, știu în ce direcție să caute”, explică Laurențiu Badea. 

Un asemenea profesor nu e niciodată plictisitor

Această abordare merge dincolo de sala de clasă și are un scop mult mai generos decât finalizarea unor exerciții din manual. Miza ei este învățarea pe parcursul întregii vieți, cu ajutorul unei gândiri antrenate. Dacă profesorul aplică această strategie în propria lui viață, o poate transmite mai departe și copiilor. 

„Profesorii care învață ei înșiși prin investigație le transmit și elevilor această aplecare spre investigație. Un asemenea profesor nu e niciodată plictisitor. Găsește pe net o aplicație, un joc interactiv tematic, o fișă de lucru pe care copiii o pot lucra prin colaborare în timp real, online. Găsește o cale de a ajunge la copii”, arată Laurențiu Badea.

O piedică atunci când s-a trecut la noul sistem a fost teama profesorilor de greșeală, pe care o resimt mult prea des și elevii din școlile românești. 

„Le-am spus colegilor să nu își facă griji, că nu au ce să strice în platformă. Și orice ar strica, pot să vin eu, ca administrator și să repar. Atunci au prins încredere și lucrurile au mers bine”, spune Laurențiu Badea.

Dacă le bagi copiilor niște formule pe gât sunt pierduți

Carmen Turmacu, profesoară de fizică la Liceul Sanitar „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea s-a adaptat repede la noua modalitate de predare la distanță. „Am avut la început unele nelămuriri, dar colegul nostru ne-a explicat și totul a mers foarte bine. Copiii s-au adaptat imediat și sunt foarte mulțumiți. La clasa a șaptea tocmai am terminat o oră despre presiunea hidrostatică, acolo au foarte multe de văzut și explorat. Urmează presiunea atmosferică, unde vom face legătura cu geografia”, arată ea. 

Este unul dintre profesorii formați pentru a preda fizica prin metoda investigației și a văzut rapid cât de atrăgătoare este pentru copii. 

Copilul este mai receptiv la partea de investigație. Nu mai e inchistat, ca atunci când totul e abstract și pare de neînțeles. Să ne gândim la copiii de clasa a șaptea care învață fizica: dacă le bagi niște formule pe gât, sunt pierduți. Dacă îi îndrumi să facă o investigație, vezi că deodată li se luminează fața”, subliniază profesoara. 

Foto: Pixabay