Împreună suntem mai puternici. Este ce au reușit să demonstreze în ultimii doi ani mulți profesori de fizică și chimie din județele Râmnicu Vâlcea și Dâmbovița, într-o perioadă în care mulți elevi și cadre didactice au suferit din cauza provocărilor fără precedent prin care au trecut sistemele de educație din toată lumea.
Într-o societate din ce în ce mai tehnologizată și într-o lume din ce în ce mai expusă amenințărilor climatice, educație STEM devine esențială. Atunci când ies din școală, absolvenții trebuie să aibă abilitățile necesare pentru a rezolva probleme complexe pe care nu le-au mai întâlnit, pentru a discerne între informațiile corecte din punct de vedere științific și cele lipsite de acuratețe, pentru a inova.
Dar cine va mai face educație științifică în România, în contextul în care media de vârstă a profesorilor de fizică trece bine de 40 de ani și sunt județe din țară în care, în ultimii 10 ani, nu a ajuns la catedră niciun nou profesor care să predea această disciplină? Este, de pildă, situația din județul Bistrița Năsăud.
Recent, a fost publicată versiunea finală a raportului România Educată, care propune pentru prima dată în România un pachet amplu de măsuri al căror scop este creșterea calității educației din România. Poate principalul merit al acestui document este că setează corect sensul reformelor în învățământul românesc, orizontul lor comun: un nivel mai ridicat al calității actului educațional. Este singura cale prin care putem ajuta toate categoriile de elevi să progreseze și să recuperăm decalajele pe care România le are în privința capitalului uman față de țărilor din UE.
În urmă cu 10 ani, Romanian American Foundation începea să susțină „Fizica Altfel” un proiect care avea să reformeze felul în care sunt predate științele în România. Susținerea constantă acordată de RAF Centrului de Evaluare și Analize Educaționale a pus în mișcare și alimentat un mecanism al schimbării în sistemul de educație.
Read More
De ce ai nevoie ca să salvezi o viață? Dar 100? Dar 1.000? De o inimă bună sau de o rațiune antrenată în ani să descopere sensul lucrurilor și să găsească soluții la probleme care nu se găsesc în niciun manual? De mai bine de 15 ani, Alex Popa, fondatorul Asociației „Inima Copiilor”, le pune pe amândouă în slujba copiilor cu probleme grave de sănătate. Absolvent al Facultății de Fizică, Alex Popa nu mai profesează de două decenii în acest domeniu. Însă cunoștințele sale de fizică îi folosesc și astăzi atunci când discută cu constructorii despre secții noi de spital, despre presiunea pozitivă care trebuie să existe în sălile cu sterilitate ridicată sau despre felurile în care trebuie iluminată o cameră, pentru a asigura atât confort pentru micii pacienți, cât și vizibilitate pentru manevrele medicale.
Read More
La ultima ediție a testelor TIMSS, elevii români de clasa a opta au obținut un scor mediu de 479 de puncte la matematică, situându-se pe ultimul loc din UE.
Testul pe care l-au dat a evaluat performanțele elevilor la patru capitole – numerație, algebră, geometrie și date și probabilități. Elevii români au obținut cel mai bun scor la algebră – cu 11 puncte peste media țării, și cel mai slab la capitolul date și probabilități – cu 21 de puncte sub această medie.
În clasă, calitatea întrebărilor și problemelor la care sunt chemați să răspundă elevii are un impact covârșitor asupra calității învățării. O întrebare bună orientează mintea spre o înțelegere de profunzime, antrenează atenția și spiritul de observație, la fel cum o întrebare slabă o poate menține între zidurile înguste ale clișeelor.
În timpul orelor de fizică predate prin metoda investigației, profesorii pleacă mereu de la o întrebare care să le stârnească copiilor curiozitatea.
„Scoateți o foaie de hârtie” este propoziția care a stârnit anxietatea multor elevi, care știau că urmează o temută lucrare de control. Însă, cu ghidajul potrivit, foaia ținută la începutul orei de un copil se transformă într-o veritabilă fundație pentru învățare. În școlile din Germania, profesorii predau matematica pornind de la înțelegerea intuitivă pe care elevii o au asupra noțiunilor pe care urmează să le studieze.
Săptămâna trecută, Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (IEA) a dat publicității rezultatele pe 2019 la studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” (TIMSS), la care au participat peste 580.000 din peste 60 de state. Și la această ediție a TIMSS, România, unde la testare au participat elevii de clasa a VIII-a, a continuat să se situeze sub media de 500 de puncte, păstrându-și în timp locul locul pe scara valorică.
Cu unitățile de învățământ închise și educația mutată în online, o temă de discuție își ocupă acum locul pe agenda publică: rolul pe care școala îl are nu în însușirea de cunoștințe, ci în formarea de atitudini, crearea de deprinderi sociale, educarea de comportamente. Multe voci susțin astăzi redeschiderea școlii și deplâng faptul că, în timpul educației online, elevii sunt lipsiți de interacțiunea față în față, formatoare, cu profesorul și cu colegii. Iar în lipsa ei nu își vor dezvolta acele abilități care, în cele din urmă, au nevoie ca să participe, în calitate de cetățeni implicați, în societate.
