Educația din România, în analiza Comisiei Europene: „Formarea inițială a cadrelor didactice oferă foarte puțină pregătire, în special în ceea ce privește tehnicile moderne de predare”

By februarie 14, 2020Blog

Uniunea Europeană realizează periodic, în cadrul Semestrului european, analize de țară pentru a ajuta statele membre să își dezvolte politicile în domeniul educației și formării profesionale și să monitorizeze progresele realizate în direcția implementării reformelor. Aceste analize pun reflectorul pe provocările identificate la nivel național, regional și european, identifică modele de bune practici și oferă statelor o serie de recomandări pentru a le ajuta să găsească soluții la problemele presante. O radiografie mai detaliată asupra sistemului de educație dintr-o anumită țară este făcută de Monitorul Educației și Formării, care oferă o analiză a provocărilor pe baza unui set de criterii de referință și contribuie la elaborarea de politici bazate pe date concrete.

În ambele documente date publicității de Comisia Europeană, problemele sistemului de învățământ din România sunt surprinse cu limpezime: de la cele mai scăzute cheltuieli cu educația din UE (2,8% din PIB față de media europeană de 4,6% din PIB), până la formarea deficitară a profesorilor. De la lipsa egalității de șanse din școala românească, la eșecul de a-i echipa pe elevi cu competențe necesare pe piața muncii. Pentru a corecta aceste deficiențe grave, oficialii europeni fac o serie de recomandări, al căror scop comun este creșterea calității educației din România.

„Competențele nu evoluează în concordanță cu nevoile sectoarelor economice în creștere”

„Se constată probleme considerabile în ceea ce privește dobândirea de competențe de bază și competențe digitale de către populație. Capacitatea cadrelor didactice de a aplica o abordare centrată pe elevi nu este dezvoltată suficient. Disparitățile dintre mediul rural și cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii”, se arată în secțiunea despre România a Semestrului european. 

Comisia Europeană atrage atenția asupra lipsei de legătură între competențele formate de școală și cele cerute pe piața muncii. „Competențele nu evoluează în concordanță cu nevoile sectoarelor economice în creștere, 81 % dintre angajatori confruntându-se cu dificultăți în ocuparea locurilor de muncă vacante. Sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor este în creștere, în timp ce numărul românilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani care dețin o diplomă în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei sau matematicii a scăzut în perioada 2014-2016. În prezent, nu există o evaluare globală sau sectorială a nevoilor de competențe și nu se realizează, în continuare, previziuni privind necesarul de competențe, ceea ce împiedică adaptarea sistemului de educație și formare la nevoile pieței forței de muncă”, se arată în raportul Semestrul European. 

Ce recomandă Comisia Europeană României? „Să amelioreze calitatea și caracterul incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate. Să asigure îmbunătățirea competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior.”

Titularizarea nu reprezintă o metodă autentică de evaluare a competenței la locul de muncă

În Monitorul Educației și Formării, publicat de Comisia Europeană în septembrie 2019, problemele educației din România sunt prezentate cu și mai mare claritate. Analiza subliniază faptul că există o corelație clară între gradul de pregătire a profesorilor și eficiența unui sistem de învățământ. „Dintre toți factorii din mediul școlar, cadrele didactice sunt considerate a avea cel mai mare impact asupra rezultatelor învățării la elevi”, se arată în documentul citat. Și tocmai aici România înregistrează probleme majore. „Politicile privind carierele cadrelor didactice se confruntă cu provocări considerabile. Formarea inițială a cadrelor didactice oferă foarte puțină pregătire și formare practică, în special în ceea ce privește tehnicile moderne de predare sau pedagogia favorabilă incluziunii; în practică, examenul de certificare și examenul de titularizare constituie principala metodă de selecție a candidaților la această profesie (OCDE, 2017). Totuși, metoda respectivă s-a dovedit a fi mai puțin eficientă decât instituirea unor standarde înalte privind accesul la profesie și asigurarea unei formări inițiale cuprinzătoare a cadrelor didactice; în sine, examenul de certificare tinde să evalueze cunoștințele teoretice, fără a fi o măsură autentică a competenței la locul de muncă”, atrag atenția experții Comisiei Europene. 

Totodată, un procent ridicat din cadrele didactice din România raportează că participă la dezvoltarea profesională, însă conținutul cursurilor și predarea acestora nu sunt percepute ca fiind suficient de adaptate la nevoile lor.

Este un aspect pe care l-am remarcat noi înșine în discuțiile cu profesorii. De-a lungul ultimilor ani, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a organizat în majoritatea județelor țării, cursuri prin care îi formează pe profesorii de fizică și chimie să predea științele prin metode inductive, atractive pentru elevi. Le oferim un ghid metodologic extrem de detaliat, iar mai nou am pus la punct un mecanism de sprijin dedicat cadrelor didactice. De nenumărate ori am întâlnit la profesori surprinderea că, după atâția ani de cursuri formale, iau parte la un curs „adevărat”, construit pentru nevoile lor. Pentru că adesea au fost nevoiți să participe la traininguri în care le erau oferite enunțuri sterile și prezentări fără legătură cu realitatea de la clasă. Potrivit Comisiei Europene, consolidarea dezvoltării profesionale continue le oferă dascălilor oportunitatea de a îmbunătăți calitatea predării. 

Accent pe pregătirea elevilor pentru teste și concursuri

Modul în care sunt recunoscute competența și rezultatele obținute de profesori, prin indemnizația bazată pe merit, tinde să încurajeze cadrele didactice să se concentreze numai pe pregătirea elevilor pentru teste și concursuri academice, nu pe îmbunătățirea rezultatelor elevilor cu performanțe slabe sau ale celor din medii defavorizate, spune Comisia Europeană. Nu doar elevii cu performanțe slabe sunt  însă dezavantajați de această modalitate de a măsura și răsplăti munca profesorilor, ci marea masă a copiilor din învățământul public. Pentru că o astfel de abordare neglijează nevoile de învățare ale majorității elevilor. „Dobândirea de competențe de bază și digitale rămâne problematică. PISA 2015 arată că aproximativ 40 % dintre românii cu vârsta de 15 ani nu au competențe de bază nici în materie de citire, nici în domeniul matematicii sau al științelor”, menționează Monitorul Educației și Formării, care subliniază și că îmbunătățirea echității și a calității în educație rămâne o provocare majoră.

Nu este de mirare că România nu face niciun progres între rundele de testare internațională și că rata analfabetismului funcțional ajunsese în România la 44%, potrivit rezultatelor de la PISA 2018.

„Elevii obișnuiți sunt cei care vor face România să meargă înainte”

Programele de formare pe care CEAE le dedică profesorilor au drept scop oferirea unei educații științifice de calitate pentru toți copiii din România. Metoda investigației, folosită în predarea științelor, are rolul de a-i implica pe toți în activitatea de la clasă, de a-i învăța să lucreze în echipe și de a-și dezvolta exact acele abilități necesare pe piața muncii. Scopul este acela de a le da tuturor copiilor șansa să-și dezvolte capacitatea de a rezolva probleme, de a lua decizii, de a gândi critic. Recent, una dintre formatoarele CEAE, Daniela Berchez,  profesoară la Colegiul Național  Emanuil Gojdu din Oradea, explica de ce România trebuie să ofere o educație de calitate tututor elevilor: „Elevii obișnuiți sunt cei care vor face România să meargă înainte, vor reprezenta marea masă de oameni care vor aduce plusvaloare. Să îi lumineze pe ei este adevărata performanță a unui profesor și oricine o poate atinge, dacă își dorește cu adevărat. Pentru că oricine are elevi obișnuiți în clasă”, spunea ea.

Foto: Pixabay