De ce obțin elevii români rezultate slabe la testele internaționale: „Dacă un elev nu vede aproape niciodată cerințe contextualizate la situații reale, atunci tendința lui naturală este să învețe superficial”

By decembrie 15, 2020Blog

Săptămâna trecută, Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (IEA) a dat publicității rezultatele pe 2019 la studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” (TIMSS), la care au participat peste 580.000 din peste 60 de state. Și la această ediție a TIMSS, România, unde la testare au participat elevii de clasa a VIII-a, a continuat să se situeze sub media de 500 de puncte, păstrându-și în timp locul locul pe scara valorică.

Totodată, cu un scor mediu de 475, țara noastră se află pe ultimul din Uniunea Europeană la testarea administrată de IEA. Atât la matematică, cât și la științe, 22% dintre elevii români nu pot rezolva corect nici cele mai simple cerințe și nu pot atinge nici măcar criteriile minime de referință, în condițiile în care în jumătate țărilor participante ponderea acestei categorii de elevi este sub 13%. 

La matematică și științe, scorurile obținute de elevii români de clasa a VIII-a la testele TIMSS nu s-au modificat semnificativ în ultimii douăzeci de ani (matematică: 479 puncte în 2019, 474 puncte în 1995; științe: 470 puncte în 2019, 471 puncte în anul 1995). La matematică, există totuși o recuperare de 21 de puncte față de minimul istoric înregistrat în anul 2011 (458 puncte), atins după începutul scăderii observat în anul 2007.

Există însă aici o nuanță: matematica este materie de examen la Evaluare Națională și, alături de limba română, capitalizează cea mai mare parte a eforturilor de învățare ale elevilor de clasa a VIII-a. 

„Elevii lituanieni de clasa a VIII-a se îndepărtează constant de performanțele elevilor noștri, ajungând de la un scor care în trecut era similar celui pe care îl are România azi, la aproape 30 de puncte în plus față de acest scor”

„Rezultatele la matematica de nivelul clasei a VIII-a s-au îmbunătățit de la ultimele testări IEA efectuate în România în anul 2011. Cu toată această recuperare, dacă sunt privite în ansamblu, scorurile medii obținute de elevi sunt  neschimbate de aproape 20 de ani, fiind în continuare sub cele 500 de puncte care reprezintă mijlocul scalei IEA. Această stagnare implică și o modificare a poziției absolute în clasament pe măsură ce țările participante își modifică scorurile. De exemplu, elevii lituanieni de clasa a VIII-a se îndepărtează constant de performanțele elevilor noștri, ajungând de la un scor care în trecut era similar celui pe care îl are România azi, la aproape 30 de puncte în plus față de acest scor. Nu toate țările europene marchează însă o creștere a performanței la matematică, de fapt majoritatea acestora (România printre ele) se menține la niveluri sensibil apropiate cu anii imediat anteriori de testare, cu foarte mici fluctuații”, se arată într-o sinteză a rezultatelor, prezentată de de către coordonatorii cercetării la nivel național: Lucian Ciolan, prorector al Universității din București și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), și Dragoș Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. 

48% dintre elevi nu reușesc să atingă criteriile medii de performanță

Dintre elevii români, doar aproximativ 6%  reușesc să atingă criteriile de referință pentru performanță avansată (advanced benchmark), spre deosebire de elevii din Anglia – 11%, Ungaria – 11%, Lituania – 10%). Un sfert

(25%) dintre ei ating criteriile pentru performanță înaltă (high benchmark), spre deosebire de elevii din Anglia – 35%, Ungaria, 36%, Lituania, 37%), iar jumătate (52%) reușesc să se încadreze în criteriile intermediare. Acest procent poate fi însă interpretat și altfel: putem spune că 48% dintre elevi nu reușesc să atingă criteriile medii de performanță. „Semnalăm că, din păcate, un număr foarte mare de elevi (22%) nu reușesc să atingă nici măcar criteriile de bază de literație numerică (low benchmark), spre deosebire de elevii din Anglia – 10%; Ungaria – 10%, Lituania – 7%). Chiar și multe din țările care sunt în urma noastră din punctul de vedere al poziției absolute în clasamentul pe 2019 stau mai bine la capacitatea de a angaja intelectual

toate straturile de elevi: nivelul de analfabetism numeric (procentul de eșec la criteriile de bază) este mai mic în Italia – 9%, Franța – 12%”, spun coordonatorii secțiunii pe România a studiului.

Probleme pe care mulți dintre elevii români nu le pot rezolva

Iată două exemple de itemi care le pun probleme elevilor români la matematică:

45% dintre elevii români de clasa a VIII-a care au participat la testarea TIMSS nu au putut rezolva această problemă: „Joi, în orașul X s-au înregistrat s-a înregistrat o temperatură minimă de 6 grade Celsius, iar în orașul Y, o temperatură minimă de -3 grade Celsius. Care este diferența de temperatură dintre cele două orașe?” 

 

Iar 71% dintre elevi au răspuns greșit la această cerință, de această dată mai complexă: „Dacă luăm o foaie dreptunghiulară de hârtie și o pliem la un colț, într-un unghi de 30 de grade, după cum se poate vedea în figura 2,  câte grade are unghiul rămas?”

„Dacă un elev nu vede aproape niciodată cerințe contextualizate la situații reale care au o anumită complexitate, atunci tendința lui naturală este să învețe cumva superficial”

Într-un sistem de educație în care profesorul scrie pe tablă, iar copiii memorează și sunt încurajați să rezolve probleme „după rețetă”, nu prin forța gândirii proprii, nu este de mirare că elevii au dificultăți în a aplica matematica la situații reale de viață.l în care profesorii evaluează în general cunoștințe de matematică (inclusiv la evaluarea națională din formatul de până acum – care este o evaluare „high stakes”, cu miză mare, ceea ce înseamnă că are un efect invers puternic asupra învățării). Pe scurt, dacă un elev nu vede aproape niciodată cerințe contextualizate la situații reale care au o anumită complexitate, diversitate etc. atunci tendința lui naturală este să învețe cumva superficial (formule și algoritmi de calcul, lucru în ultimă instanță întărit și de problemele pe care le primește sistematic în clasă). Aplicarea și raționamentul presupun exersarea unor facultăți, inclusiv de memorie, de un nivel mai profund (există studii care arată că nivelul de exersare a memoriei de lucru este unul dintre predictorii principali ai performanței academice). Revenind, dacă un copil nu este stimulat, măcar prin evaluarea periodică, să-și folosească aceste capacități, inclusiv de memorie (adică nu a memoriei de suprafață), atunci nici rezultatul la itemi simpli de aplicare precum cei exemplificați nu are cum să arate altfel. Este vorba aici și de felul în care își antrenează un copil mintea la școală. Iar aici problema nu e doar a lui, ci și a școlii care de multe ori favorizează învățarea superficială, inclusiv prin tipul de evaluări pe care îl practică”, spune Andreea Eșanu.

Legat de cerințele de la TIMSS, Andreea Eșanu mai remarcă un detaliu. „20% din itemii de matematică sunt din domeniul date și probabilități. În România, domeniul este inclus relativ marginal în programa de matematică de gimnaziu (sunt câteva noțiuni care se predau începând cu clasa a 6-a: frecvențe, indicatori ai tendinței centrale: medie, mediană, mod, dar noțiunea de probabilitate ca atare nu apare în curriculum, sau noțiune de experiment aleatoriu). Mai mult, domeniul acesta nici nu prea intră în predarea și evaluarea curentă la gimnaziu”, explică ea.

Fizică: Cerințe la care elevii români au avut dificultăți

Situația se repetă la științe, unde elevii români au obținut, din nou, scoruri sub medie. Iată două cerințe la care copiii au avut dificultăți:

La fizică, 31% dintre elevii români nu au știut de ce un vehicul de explorare ajuns pe Marte are o greutate diferită pe Planeta Roșie decât pe Pământ – pentru că gravitația este diferită pe cele două planete.

Iar 70% nu au putut răspunde corect la următoare cerință: „Nada își agață telefonul sub un glob de sticlă, după cum se poate vedea în imagine. Soneria dispozitivului este pornită. Nada scoate aerul de sub clopotul de sticlă, astfel încât acesta este în vid, și roagă o prietenă să o sune. Va auzi soneria?” Răspunsul este nu, pentru că nu există aer prin care undele sonore să călătorească.