Propuneri din „România Educată” care pot contribui la creșterea calității sistemului de educație

By iulie 16, 2021Blog

Recent, a fost publicată versiunea finală a raportului România Educată, care propune pentru prima dată în România un pachet amplu de măsuri al căror scop  este creșterea calității educației din România. Poate principalul merit al acestui document este că setează corect sensul reformelor în învățământul românesc, orizontul lor comun: un nivel mai ridicat al calității actului educațional. Este singura cale prin care putem ajuta toate categoriile de elevi să progreseze și să recuperăm decalajele pe care România le are în privința capitalului uman față de țărilor din UE.

În condițiile în care tehnologia evoluează într-un ritm amețitor, iar automatizarea a pătruns deja în numeroase domenii, ai nevoie de capacitatea de a rezolva probleme complexe, de gândire critică, de creativitate, de capacitatea de a lucra în echipă, de spirit inovator pentru a-ți găsi locul în societatea viitorului. Disciplinele STEAM devin din ce în ce mai importante în parcursul educațional, fiind esențial nu doar ce predăm, ci și, cum predăm. Simpla acumulare de informații pe care le găsim ușor azi la o simplă căutare pe Google nu mai înseamnă mare lucru. Foarte important este cum predăm, astfel încât să le dezvoltăm copiilor acele competență de care au nevoie în toate domeniile vieții lor.

Într-o țară ca a noastră, în care am văzut puține propuneri cu sens în ultimii zeci de ani care să conducă la creșterea calității sistemului de educație, merită sa acordăm atenție unor astfel de propuneri când le vedem aduse în discuția publică. 

Nu ne putem însă pronunța cu privire la propunerile care sunt în afara zonei noastre de expertiză – educația timpurie, managementul școlar etc. 

Unul dintre obiectivele enunțate în documentul „România Educată” este pregătirea și susținerea cadrelor didactice pentru a preda științele prin metoda investigației, introdusă pentru prima dată în România odată cu programul „Fizica Altfel”, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale. Metoda investigației stimulează curiozitatea copiilor și, ajutându-i să parcurgă traseul unui cercetător în realizarea de descoperiri, îi învață cum să gândească critic, cum să formuleze ipoteze și să tragă concluzii, cum să stabilească legături între cauză și efect. „IBSE (n.r – Inquiry Based Science Education sau Educație Științifică Bazată pe Investigație) este o intervenție pedagogică centrată pe elev/student care implică aplicarea principiul „learning by doing”. Elevul/studentul învață prin experiența rezolvării unei probleme deschise, în mod autonom (profesorul având rolul de facilitator), lucrând individual sau în echipe. IBSE presupune următoarele elemente: identificarea problemei de investigat, analiza experimentelor, distingerea alternativelor, planificarea investigațiilor, cercetarea ipotezelor, căutarea informației, construcția de modele, dezbaterea cu colegii, construirea de argumente. Mai multe detalii pe https://ceae.ro/wp-content/uploads/2020/07/raport-IBSE-web-3.pdf”, se precizează în raportul România Educată.

Recent, CEAE a realizat o hartă a educației științifice bazate pe investigație în Europa, în care arăta că aceasta este răspândită pe scară largă în UE. Elemente importante ale IBSE se găsesc în toate cele 17 țări din blocul comunitar supuse analizei, dar și în țări precum Marea Britanie sau Turcia.

Iată câteva obiective care vizează disciplinele STEAM prezentate în „România Educată”

„Obiectivul 1. Stimularea implicării elevilor și a studenților în zona STEAM, atât în parcursul educațional, cât și în alegerea unei cariere

(…)

Obiectivul 2. Pregătirea și susținerea cadrelor didactice pentru predarea, învățarea, evaluarea și motivarea elevilor/studenților în zona STEAM 

(…)

  • O2.b. Formarea continuă a profesorilor care predau discipline STEAM, pentru a se specializa în personalizarea învățării, în IBSE și în învățarea bazată pe proiecte (Project Based Learning), urmând modelele de bune practici din țările europene, dar și modelele de bune practici din programe implementate până acum în România, care s-au dovedit de succes (exemplu: Programul „Fizica Altfel”)
  • O2.c. La nivelul fiecărei unități de învățământ se vor constitui, pe nivel de studiu, echipe formate din cadrele didactice care predau STEAM, în scopul de a asigura corelarea și colaborarea cadrelor didactice, în activitatea planificării activităților la clasă. Mai exact, echipele vor susține abordarea interdisciplinară în zona STEAM și vor elabora, anual, un calendar corelat cu programa școlară, conținând temele ce vor fi abordate în sfera materiilor STEAM; 
  • O2.d. În activitatea lor, cadrele didactice din sfera STEAM vor avea asigurat, acolo unde este nevoie, personal de sprijin (ex. laboranți);”

Obiectiv 3. Asigurarea infrastructurii, a tehnologiei și a resurselor necesare procesului educațional în domeniul STEAM”, se arată în raportul România Educată. Truse experimentale de fizică, chimie și biologie vor ajunge în școlile din România, după ce vor fi achiziționate prin PNRR, ceea ce reprezintă un progres important în predarea științelor exacte. În prezent, baza materială pe care o au profesorii de științe exacte din România este foarte săracă și acesta a fost unul dintre motivele pentru care profesori din programele CEAE „Fizica Altfel” și „Chimia Altfel” s-au implicat în redactarea acestei propuneri din PNRR, prin elaborarea estimărilor de cost.

Evaluare bazată pe competențe și elaborarea unor standarde de notare

Documentul „România Educată” conține și o secțiune importantă legată de evaluare.

Acesta prevede implementarea unei abordări coerente, bazate pe competențe, la toate nivelurile și disciplinele, astfel încât competențele-cheie să devină repere în evaluare, dar și elaborarea unor standarde și a unor descriptori corespunzători scalelor de notare folosite în evaluarea elevilor și utilizarea lor pentru compararea rezultatelor școlare și pentru creșterea încrederii societății în sistemul de notare din școli. Dacă elaborarea de standarde de performanță devine realitate, consecința va fi creșterea gradului de obiectivitate al evaluărilor.

O propunere problematică/ inoportună este cea prin care s-ar permite liceelor să organizeze propriile examene de admitere (mai ales în contextul în care vom avea evaluări obiective).

Susținerea alfabetizării funcționale

Un alt obiectiv major al României Educate este „susținerea și promovarea alfabetizării funcționale, la toate nivelurile și sub toate formele sale: literație, alfabetizare matematică, științifică, media, digitală și socială”. Ca o observație, dacă primele trei – literație, alfabetizare matematică și științifică, țin de alfabetizarea funcțională și sunt măsurate de testele PISA, celelalte trei nu țin de ea și nu sunt măsurate în mod curent prin teste PISA.

În plus, se arată în document, este nevoie de „evaluarea continuă a nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor și adulților. Una dintre măsurile care trebuie luate pentru susținerea acestui scop este realizarea grilelor/ standardelor de alfabetizare funcțională corelate cu profilul absolventului, pentru fiecare ciclu de învățământ: primar, gimnaziu, liceu”.

Alfabetizarea științifică a tuturor elevilor și îmbunătățirea performanțelor la evaluările TIMSS reprezintă o altă țintă pe care și-o propune România Educată.

„    – O5.a. Adaptarea și completarea programei școlare, astfel încât conținuturile aferente disciplinelor matematică și științe să ducă România, la finalul următoarelor două perioade de testare, la un scor mediu de cel puțin 525; 

  • O5.b. Implementarea programei școlare în vigoare, construită pe competențe, cu accent pe rezolvarea de probleme și pe transfer; 
  • O5.c. Participarea României la TIMSS și pentru clasa a IV-a, pentru a avea un dublu control al parcursului educațional al elevilor; 
  • O5.d. Întărirea rolului ENII, ENIV și ENVI, pentru diagnoza timpurie a golurilor de învățare; O5.e. Utilizarea materialului Greșeli tipice în învățarea matematicii și Învățarea matematicii – Ghid metodologic pentru un demers didactic eficient, cuprins în bibliografia programelor pentru perfecționarea profesorilor (pentru definitivat și pentru titularizare), în spiritul formării/dezvoltării de competențe102; 
  • O5.f. Dezvoltarea capacității educaționale a profesorilor pentru a restructura conținuturi, pentru a fi capabili să aleagă metode de lucru adecvate, pentru a utiliza evaluări formative, astfel încât să fie sprijinit adecvat fiecare copil din școală; 

La 5 ani de la lansarea de către Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a primului raport care atrăgea atenția asupra ratei uriașe a analfabetismului funcțional din România, scăderea cu 50% a ratei analfabetismului funcțional a devenit una dintre țintele principale ale proiectului România educată. În 2016, CEAE recomanda ca scăderea ratei analfabetismului funcțional să devină o prioritate strategică a României.

Acum, una din țintele proiectului România educată este ca, până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani să mai aibă competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA. În acest moment, procentul celor cu competențe scăzute este de 41% la citire, 47% la matematică și 44% la științe. Acest obiectiv pare destul de ambițios, având în vedere situația actuală din învățământul românesc, timpul rămas până în 2030 și ritmul în care s-au produs schimbările în alte țări.