Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea luna trecută că discuția despre planurile cadru a ajuns într-un impas și vorbea despre amânarea definitivării lor.
Read More
Cu unitățile de învățământ închise și educația mutată în online, o temă de discuție își ocupă acum locul pe agenda publică: rolul pe care școala îl are nu în însușirea de cunoștințe, ci în formarea de atitudini, crearea de deprinderi sociale, educarea de comportamente. Multe voci susțin astăzi redeschiderea școlii și deplâng faptul că, în timpul educației online, elevii sunt lipsiți de interacțiunea față în față, formatoare, cu profesorul și cu colegii. Iar în lipsa ei nu își vor dezvolta acele abilități care, în cele din urmă, au nevoie ca să participe, în calitate de cetățeni implicați, în societate.
Matematica este considerată o disciplină grea, mai ales în România. Dar poate fi ea predată altfel, pentru a fi mai ușor înțeleasă de copii?
„Profesorii au, ca oameni, tot ceea ce au nevoie să aibă. Sunt la fel ca orice individ de pe planeta asta: au creativitate, au apetit pentru a-i dezvolta pe alții, au pasiune pentru ceea ce fac și vor să-și facă treabă cât mai bine. Factorii contextuali – cei care creează condițiile ca să ne exprimăm într-un fel sau altul, cultura și infrastructura națională – au în toate domeniile un impact esențial. Fiecare din noi evoluează atunci când găsește condițiile potrivite și stagnează sau regresează atunci când condițiile sunt nefavorabile. Majoritatea dintre noi nu suntem eroi să ne ridicăm deasupra condițiilor și să reușim în ciuda condițiilor nefavorabile (în plus, România nu este printre țările caracterizate de o cultură antreprenorială). Cei mai mulți dintre profesori vor să-și facă treaba bine, să fie mândri de evoluția elevilor lor, așa este în orice domeniu”, spune Viorel Panaite, Managing Partner Human Invest.
Rodica Răcășanu, profesoară de chimie la Liceul „I. L. Caragiale din Moreni”, obișnuiește să le arate atragă atenția elevilor că, sub aparenta nemișcare a copacilor se ascunde o activitate extrem de intensă, extrem de răspândită în natură? Care este aceasta? Așa începe discuția despre fotosinteză, din care fac parte alte și alte întrebări care stârnesc curiozitatea copiilor. De ce devin frunzele copacilor ruginii toamna? De ce cad? De ce coniferele au cetina mereu verde?
Marea problemă a școlii românești este că de prea multe ori le pretinde elevilor să cunoască legi ale științei și formule fără să le arate înainte realitățile de la care acestea pornesc. Iar ca să faci acest lucru nu e nevoie eforturi supraomenești, ci adesea doar de câteva obiecte simple care pot fi aduse cu ușurință în fața elevilor, precum o ceașcă, o monedă și un recipient cu apă. Aceasta este recuzita cu ajutorul căreia elevilor din Germania le este predată refracția.
Anul școlar a început de curând, iar părinții care își trimit copiii la școală se gândesc la cum se vor descurca cei mici la lecții și la teste, la manuale și programele încărcate, la cât de pregătiți și motivați le vor fi profesorii, la cât de atractive sau, dimpotrivă, neatractive vor fi metodele folosite la ore.
Cu toții am avut în școală un profesor care a știut să ne motiveze și să ne inspire și căruia i-am promis în gând că o să reușim, spune actorul Marius Manole. Iar copiii merită la catedră mai mulți oameni care să le trezească curiozitatea, să le dea încredere și să îi ajute să își dezvolte abilitățile. „Haideți să ajutăm la formarea unor profesori care să își iubească elevii, să îi înțeleagă și să-i facă să iubească școala”, îndeamnă Marius Manole într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Rodica Răcășanu: „Elevul român nu e obișnuit să primească feedback. El e obișnuit doar să fie notat”
Rodica Răcășanu, profesoară la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Moreni, a vizitat recent Italia ca parte a unui program Erasmus destinat cadrelor didactice. A asistat la orele de chimie ținute la un liceu economic din regiunea Piemont și a aflat că în această țară metoda investigației este folosită la scară largă. Fiecare lecție de chimie pornește de la o întrebare care le stârnește elevilor curiozitatea.
Pe parcursul lunilor mai și iunie, 50 de profesori de chimie au învățat, la Bistrița Năsăud și la Galați, cum să predea această materie într-un mod care să răspundă atât nevoilor elevilor de astăzi, cât și provocărilor pe care aceștia le vor avea de înfruntat atunci când vor termina școala. Realizate de CEAE cu sprijinul financiar al Orange, cursurile s-au axat pe folosirea metodelor inductive în predarea științelor. Acestea îi încurajează pe copii să gândească, să formuleze singuri ipoteze științifice, să le testeze și apoi să tragă propriile concluzii.
