Finalizarea noilor planuri-cadru pentru liceu, o urgență pentru sistemul românesc de educație

By martie 4, 2021Blog

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea luna trecută că discuția despre planurile cadru a ajuns într-un impas și vorbea despre amânarea definitivării lor.

„La planurile-cadru de liceu care au fost lansate în dezbatere publică, vreau să vă spun că am depăşit 10.000 de propuneri de modificare. Aceste planuri-cadru, care înseamnă lista de discipline – chimie, fizică, geografie – şi numărul de ore aferent pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a au fost realizate anul trecut, au fost lansate în dezbatere publică de îndată ce mi-am preluat mandatul.

Numărul de propuneri de modificare a fost atât de mare… adică, practic, nimănui nu ii convin. Am impresia că nu mai convin, nu mai plac nici măcar celor care le-au făcut sau celor care le-au validat. Şi, atunci, poate e momentul să luăm o mică pauză, să ne mai gândim un pic”, declara Cîmpeanu.

Implementarea noilor planuri-cadru pentru liceu reprezintă o urgență pentru învățământul românesc, mai ales după ce programele la gimnaziu s-au schimbat în 2017. În cazul unor materii, precum fizica și chimia, schimbările au fost semnificative și au presupus introducerea unor metode noi de predare. „Scopul este acela de a forma absolvenți care să fie capabili să ia decizii pentru ei, pentru familia lor și pentru cariera lor în cunoștință de cauză din punct de vedere științific”, spunea Gabriel Negrea, directorul Colegiului Național „Gh. Lazăr” din Sibiu și unul dintre cei care au lucrat la noua programă. Noile programe de la gimnaziu au prevăzut – pentru prima dată într-un curriculum românesc, predarea științelor prin metode inductive. Acest lucru a însemnat o trecere de la un model de învățare bazat pe reproducerea de informații, la un model care stimulează curiozitatea naturală a copiilor și îi încurajează să investigheze și să refacă traseul unui cercetător în realizarea unei descoperiri. Au fost publicate noi manuale, unele dintre ele realizate de profesori cu experiență în predarea prin metode inductive. „Copiii, din firea lor, au un comportament investigativ. A satisface această nevoie a ființei umane este o nevoie a sistemului de educație”, spunea Ion Băraru, profesor de fizică la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța și coordonatorul Centrului de Pregătire pentru Performanță – Fizică  din municipiu. Ion Băraru semnează, alături de Corina Dobrescu, Victor Stoica și Florin Măceșanu, manualele de fizică realizate de Editura ART după noua programă. 

Astăzi, a ajuns în clasa a opta generația de copii „fără manuale”. Sunt cei pentru care s-a intamplat de multe ori ca manualele sa nu fie gata la timp, cei care au început clasa a V-a cu un soi de compendiu care ar fi trebuit să reunească o parte din manualele tuturor materiilor. Aproape de finalul ciclului de învățământ, aceștia au ajuns totuși  să învețe fizica, chimia și biologia într-un nou stil – adaptat vremurilor în care trăim, după o nouă programă. Și să beneficieze chiar de manuale construite după metode moderne de predare, printre care și cele inductive Când vor ajunge la liceu va exista însă o rupere și vor ajunge să învețe după o programă veche, neatinsă de reforma predării științelor exacte începută în Europa cu mulți ani în urmă și inițiată de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale în România.

De acord că procesul de realizare a noilor planuri-cadru de liceu s-a prelungit mult prea mult. Dar ce înseamnă amânarea finalizării lor, cum spune ministrul Educației? Dacă ele ar fi fost terminate astăzi, ar mai fi durat cel puțin o lună până ca profesorii care doresc să participe la realizarea noilor programe să se înscrie în grupurile de lucru. În cel mai fericit caz, lucrul la redactarea lor ar fi început în aprilie. Având în vedere că acest proces a durat în cazul programei de fizică pentru gimnaziu în jur de 9-10 luni, este greu de crezut că redactarea noilor programe pentru liceu ar putea dura – fie și într-un proces accelerat, mai puțin de șase luni. Noile programe ar fi fost gata, așadar, cel mai devreme în octombrie – după ce elevii de clasa a opta ar fi ajuns în clasa a noua. Apoi ar fi urmat și procesul de redactare a noilor manuale, care ar dura cel puțin până în lunile aprilie-mai 2022. Amânarea finalizării noilor planuri-cadru înseamnă, așadar, ratarea unor ferestre de oportunitate pentru copii. Nu poți „lăsa pe mai târziu” ceea ce ar fi trebuit să deprinzi în clasa a IX-a sau a X-a. Timpul nu se întoarce înapoi, nu putem să călătorim în trecut și să îndreptăm educația pe care ar fi trebuit să o facem bine la o anumită etapă de dezvoltare al copilului.
Un alt aspect care trebuie luat în considerare este impactul întârzierii introducerii planurilor-cadru asupra profesorilor care își doresc mai mult pentru elevii lor și au făcut pași înspre a-și schimba stilul de predare. Când am introdus, în cadrul programului „Fizica Altfel”, metoda investigației în predarea științelor, am beneficiat de încrederea unui grup de dascăli care au sesizat imediat potențialul noilor metode de predare. Într-un sistem bazat pe memorare – redare, ei și-au asumat să facă lucrurile altfel, iar rezultatele i-au încurajat pe ei să continue și pe tot mai mulți să facă pasul înspre noua paradigmă. Faptul că metodele inductive au ajuns în noua programă le-a oferit un suport instituțional și i-a încurajat pe mulți să folosească și mai mult metoda investigației la clasă, să devină mai dedicați și creativi. Întârzierea adoptării unei noi programe este descurajantă atât pentru acei profesori care și-au asumat un proces de schimbare pentru binele elevilor lor, cât și pentru cei care ar fi vrut să facă acest pas. Aprobarea unor noi planuri-cadru le-ar da curaj profesorilor buni de fizică și chimie din această țară să meargă pe drumul schimbării în predarea științelor exacte. O nouă programă, care să includă metodele inductive, le-ar permite să le utilizeze la clasă, chiar dacă noile manuale nu ar fi gata la timp. Pentru că s-ar putea baza pe ghidurile metodologice dezvoltate de profesorii din programele „Fizica Altfel” și „Chimia Altfel” pe baza experienței lor reale la clasă. 

A amâna procesul de finalizare a planurilor-cadru echivalează cu a amâna să dai o direcție învățământului liceal din România. Ministrul Educației se declară copleșit de numărul mare al propunerilor de modificare. Este însă o falsă problemă. La fiecare schimbare semnificativă din educație, există un număr extrem de mare de propuneri care apar în timpul consultărilor. Într-un mod asemănător au decurs lucrurile și în cazul schimbărilor planurilor-cadru de la gimnaziu. Însă nimeni nu te obligă să spui „da” unei propuneri de modificare, câtă vreme ea este insuficient argumentată și nu prezintă beneficii demonstrabile pentru sistemul de educație.