Aida Andreea Grecu, de la școala gimnazială „Nicolae Iorga” din Iași, predă matematică de 26 de ani și este formator pentru cursurile Matematica Altfel. Pentru profesoara din Iași, primul beneficiu al predării matematicii prin metoda constructivistă este că elevii nu mai primesc informații pasiv, ci ajung la cunoștințe noi plecând de la cunoștințele pe care le au deja. Faptul că învățarea are loc prin interacțiune cu ceilalți colegi este și el important.
Faptul că sunt beneficii clare pentru elevi ale folosirii acestei metode este un element important pentru profesori. Unul dintre beneficii este că îi ajută să-și dezvolte gândirea critică. „Ce profesor nu-și dorește să aibă elevi implicați, care înțeleg, care reușesc să aplice ce au învățat?”, se întreabă retoric dna Grecu.
Așa cum se predă matematica acum, frumusețea ei devine accesibilă doar anumitor copii, ceilalți sunt sacrificați pe drumul către ultimele clase. Iar profesorul rămâne doar un „difuzor” ignorat de marea masă a copiilor. Sau cum spune profesorul Mihai Fârtat, formator al CEAE pentru Matematica Altfel, matematica rămâne a profesorului, nu a fost împărtășită mai departe și copilului, nu devine „matematica lui”, ci o disciplină rece, inaccesibilă celor mulți, dătătoare de frisoane la examene și vinovată de stima de sine scăzută a copilului, viitorul matur, care pornește în viață cu acestă traumă nerezolvată, pe care o perpetuează și care se va afla la baza unor decizii importante de viață.
În Monitorul educației și formării, care apare anual, se prezintă ultimele evoluții pe ceea ce ține de politici publice pe educație în cele 27 de state membre ale UE. Aceste rapoarte oferă cititorului radiografii obiective în țările membre în ceea ce privește țintele convenite la nivelul UE privind educația. Autorii acestor rapoarte țin cont atât de noul set de obiective în materie de educație și competențe pentru 2030 propuse în Comunicarea din 2025 privind Uniunea competențelor din martie 2025, cât și de obiectivele sugerate în evaluarea intermediară a cadrului strategic al Spațiului european al educației pentru perioada 2021-2030” (p. 4). Plecând de la afirmația „un sistem de educație și formare cu rezultate slabe afectează competitivitatea României” (p. 7), vom expune câteva din propunerile făcute în cadrul publicației Monitorul Educației și formării din 2025 referitoare la educația școlară și la competențele de bază și argumentele aduse în favoarea acestor propuneri.
