La finalul fiecărei ore, Carmen Antonescu, profesoară de fizică la Liceul de Arte „Bălașa Doamna” din Târgoviște are o discuție de câteva minute cu elevii săi în care încearcă să afle ce au aflat ei în plus față de ceea ce știau la începutul orei sau care au fost pașii prin care au ajuns la soluția unei probleme. „Mai important decât orice este să îl înveți pe copil cum să învețe. Este o abilitate care nu îl va părăsi niciodată și care îi va fi de folos în orice situație”, crede ea. Read More
Pe parcursul lunilor mai și iunie, 50 de profesori de chimie au învățat, la Bistrița Năsăud și la Galați, cum să predea această materie într-un mod care să răspundă atât nevoilor elevilor de astăzi, cât și provocărilor pe care aceștia le vor avea de înfruntat atunci când vor termina școala. Realizate de CEAE cu sprijinul financiar al Orange, cursurile s-au axat pe folosirea metodelor inductive în predarea științelor. Acestea îi încurajează pe copii să gândească, să formuleze singuri ipoteze științifice, să le testeze și apoi să tragă propriile concluzii.
Atunci când un copil ajunge la școală, mintea lui nu este o tablă goală pe care profesorii încep să scrie cu creta. Are o cunoaștere și o experiență anterioară, pe care le folosește pentru a da un sens lumii și pe baza cărora se organizează cunoașterea viitoare. Potrivit constructivismului, care își are rădăcinile în ideile lui Jean Piaget, oamenii își organizează experiențele și informațiile noi în funcție de structurile mai vechi de cunoștințe, pe care le întăresc sau, dimpotrivă, le adaptează pentru a integra informațiile recente.
Felul în care se predă acum matematica în România seamănă cu construirea unui bloc în deșert, crede profesorul Sorin Borodi, care predă această materie la Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian” din Dej. „Imaginați-vă că, în mijlocul deșertului, într-o zonă lipsită de drumuri de legătură, le spui pur și simplu unor oameni: Puneți bucățile de beton una peste alta, fără să le spui măcar că ei construiesc un bloc. Asta e situația în ceea ce privește predarea matematicii în România”, spune profesorul Borodi.
Ultima testare PISA a plasat România pe locul 44, la un nivel similar cu cel al următoarelor țări: Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania și Turcia și sub toate țările Uniune Europene (inclusiv Bulgaria, cu care România se afla pe poziții egale în anul 2012). Ce înseamnă acest lucru?, a vrut să știe un grup de cercetători, care a realizat un studiu pe această temă – „Școala românească din perspectiva testării PISA”.
Foto: O lecție despre dispozitive la clasa a IX-a/„Roboți mecanici”
Lăcrimioara Cojoianu predă fizica la Colegiul „Mihail Cantacuzino” din Sinaia și a văzut cât de mult le plac elevilor orele „altfel”. „Dacă mergem pe lecțiile tradiționale, în care profesorul vorbește și ei scriu, îi pierd. Sunt atenți ce sunt atenți, apoi se vede din privirile lor că le scade interesul”, explică profesoara, care la sfârșitul anului trecut a urmat cursul de predare a științelor prin metode inductive, organizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale.
Foto: Doria Drăgușin/ Proiectul Merito
În fiecare dimineață, la ora 7:00, Antoaneta Împușcatu trece cu bacul de la Galați la I.C. Brătianu, localitatea din Tulcea unde predă fizica și chimia din 1991. În 1995, a devenit directoarea școlii din sat, iar printre primele măsuri pe care le-a luat a fost să desființeze cancelaria. „Am vorbit cu colegii să cumpărăm o masă mare, modulară și să stăm în mijlocul copiilor. Au fost imediat de acord. Copiii știu că suntem mereu acolo, că, dacă am o bomboană pe masă și pot să împart, împart, că dacă li se termină pasta de la pix, au de unde să ia un pix”, povestește directoarea, căreia unii dintre copii îi spun Toni.
De cinci ani, Viorel Panaite, fondatorul Human Invest, este implicat în pregătirea profesorilor din programele desfășurate de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, pe care le-a susținut inclusiv din postura de donator. De-a lungul timpului, a văzut cum și-au schimbat profesorii de științe din programele „Fizica Altfel” și „Chimia Altfel” abordarea atât în relația cu elevii, cât și în relația cu colegii de cancelarie. „Poate cea mai puternică schimbare pe care o întrezăresc – atât în conversațiile dintre profesori ei, cât și în sălile de clasă – este trecerea de la “a spune” la “a întreba”. Read More
„Predarea prin metoda investigației este un proces complex, care implică atât integrarea materiei, cât și integrarea descoperirilor din domeniul psihologiei educaționale, al pedagogiei și al neuroștiințelor”, scria prof. Connie Gable într-un studiu dedicat impactului metodei investigației în predarea științelor în școlile și liceele americane (Impact of the Reform Efforts on K12 Science Inquiry – A Paradigm Shift). Read More
La începutul lunii martie, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE) a făcut un nou pas în extinderea reformei predării științelor în România. A reușit să pregătească formatori pentru programul „Fizica altfel” în județe precum Maramureș, Gorj, Teleorman, Bacău, Vaslui, în care până acum nu existau oameni pregătiți să le arate profesorilor cum să predea această materie printr-o metodă eficientă și atrăgătoare pentru elevi – cea a investigației.
Au mai rămas astfel doar șapte județe din România care nu beneficiază deocamdată de profesori formatori pentru programul „Fizica altfel”, care și-a dovedit succesul la nivel național; în nouă dintre județe, de pildă, CEAE a reușit să formeze între 75 și 100% dintre profesorii de fizică. Extinderea rețelei de profesori care să aplice metodele inductive la clasă reprezintă o șansă ca elevii români să deprindă noțiuni științifice cu ajutorul unor metode apreciate la nivel internațional. De aceea cursurile de formare sunt atât de importante. De aceea este atât de importantă susținerea tuturor celor care contribuie la organizarea lor.
Un transfer de încredere și speranță
Cursul de formare care s-a desfășurat la Brașov la începutul lui martie nu ar fi putut avea loc, de pildă, fără sprijinul financiar al Fundației Education for All. Fondată de antreprenoarea Manuela Plăpcianu, fundația care a încheiat recent programele educaționale pe care le desfășura în mediul rural, a donat recent către CEAE suma de 5.000 de euro. Un act de generozitate care valorează mult mai mult decât ceea ce poate fi exprimat într-un număr. Puterea gândului bun din spatele unui astfel de gest îl transformă într-un transfer de încredere și speranță într-o misiune de importanță crucială: aceea de a le da tuturor copiilor din România șansa la o educație științifică de calitate.
De ce s-a decis Manuela Plăpcianu să investească în reforma predării științelor din România?
