Atunci când un copil ajunge la școală, mintea lui nu este o tablă goală pe care profesorii încep să scrie cu creta. Are o cunoaștere și o experiență anterioară, pe care le folosește pentru a da un sens lumii și pe baza cărora se organizează cunoașterea viitoare. Potrivit constructivismului, care își are rădăcinile în ideile lui Jean Piaget, oamenii își organizează experiențele și informațiile noi în funcție de structurile mai vechi de cunoștințe, pe care le întăresc sau, dimpotrivă, le adaptează pentru a integra informațiile recente.
De cinci ani, Viorel Panaite, fondatorul Human Invest, este implicat în pregătirea profesorilor din programele desfășurate de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, pe care le-a susținut inclusiv din postura de donator. De-a lungul timpului, a văzut cum și-au schimbat profesorii de științe din programele „Fizica Altfel” și „Chimia Altfel” abordarea atât în relația cu elevii, cât și în relația cu colegii de cancelarie. „Poate cea mai puternică schimbare pe care o întrezăresc – atât în conversațiile dintre profesori ei, cât și în sălile de clasă – este trecerea de la “a spune” la “a întreba”.
„Predarea prin metoda investigației este un proces complex, care implică atât integrarea materiei, cât și integrarea descoperirilor din domeniul psihologiei educaționale, al pedagogiei și al neuroștiințelor”, scria prof. Connie Gable într-un studiu dedicat impactului metodei investigației în predarea științelor în școlile și liceele americane (
La începutul lunii martie, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE) a făcut un nou pas în extinderea reformei predării științelor în România. A reușit să pregătească formatori pentru programul „Fizica altfel” în județe precum Maramureș, Gorj, Teleorman, Bacău, Vaslui, în care până acum nu existau oameni pregătiți să le arate profesorilor cum să predea această materie printr-o metodă eficientă și atrăgătoare pentru elevi – cea a investigației. 
Vorbim de ani întregi despre necesitatea de a reforma educația din România și ne îngrijorăm, pe bună dreptate, în fața dezastrului măsurat clar de testele internaționale, care arată nivelul uriaș de analfabetism funcțional din rândul elevilor români. Aproape în fiecare an școlar se fac în educație schimbări care nu au o cercetare serioasă în spate și nu înglobează o viziune pe termen lung. Previzibil, acestea eșuează și ne trezim că aruncăm în lume noi și noi generații de elevi nepregătiți pentru ceea ce urmează să trăiască.