Andreea Pietroșel este jurnalistă și prezentatoare de știri la RFI România, unde face parte din echipa matinalului de peste 20 de ani. A intrat în presă în 2005 și, de atunci, a explorat toate formele de comunicare: radio, televiziune și publicații online. Cu o voce inconfundabilă și un stil echilibrat, Andreea aduce zilnic știri și povești care conectează oamenii la realitatea din jur. Este pasionată de conținutul de calitate, indiferent de platforma pe care îl creează – fie că e vorba de microfonul de radio sau de spațiul digital.
„ Expunerea la materii bazate pe matematica m-a ajutat să îmi formez o gândire pragmatică și să înțeleg că poți să ajungi și pe mai multe căi din punctul A în punctul B.”, spune Andreea în interviul pentru blogul nostru, în care a vorbit despre rolul matematicii în viața de zi cu zi.
De anul trecut, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale derulează proiectul Matematica Altfel, care își propune să le ofere profesorilor români de gimnaziu resurse pedagogice prin care matematica să devină mai ușor de înțeles. În centrul acestuia, se află învățarea prin investigație, o abordare răspândită la nivelul țărilor din UE.
Ce profil ai făcut? Cum te-a ajutat asta ulterior în viață?
Am fost la mate-info bilingv în liceu și din tot ce am învățat acolo, partea de bilingv, a fost cea mai utilă pentru că în jobul meu de acum folosesc italiana, limba pe care am studiat-o intensiv in liceu.
Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?
Mereu mi-a plăcut mai degrabă profesorul, nu materia. Persoana care preda conta atât de mult pentru mine încât materia devenea mai ușor de înțeles. S-a intamplat la fel cu matematica, româna și limba italiană.
Ce-ți amintești din matematică? Ce ți-a plăcut? Ce ți-a ridicat probleme?
Din matematică îmi amintesc regula de trei simplă și cum nu înțelegeam mai nimic din integrale. Mi-a plăcut algebra, mi-au plăcut ecuațiile, nici acum nu înteleg geometria în spațiu. 🙂
Ai avut profesori care să fi avut impact puternic asupra formării tale ca om? Dacă da, cum te-au influențat ei în alegerile ulterioare?
Una dintre cele mai mari influențe le-a avut profesoara de matematică din gimnaziu. Datorită ei am reușit să înțeleg despre ce e vorba într-o ecuație și așa am intrat la profil real. Cred că expunerea la materii bazate pe matematica m-a ajutat să îmi formez o gândire pragmatică și să înțeleg că poți să ajungi și pe mai multe căi din punctul A în punctul B.
Dacă ar fi să schimbi ceva ACUM, ce ai schimba în educația din România, în special în predarea matematicii?
As schimba metoda profesorilor, astfel încât, chiar și dacă profesorul nu e simpatic, metoda prin care preda cursurile să fie atrăgătoare pentru elevi. As face-o sa fie fun. Nu stiu cum, dar sunt sigură că există metode.
Ai auzit de metoda investigației? Dacă nu îți las o scurtă definiție în mail și te rog să-mi spui ce crezi despre metoda în sine.
Nu am auzit despre aceasta metodă.
Nu-i nici o problemă, iți zicem noi. Metoda investigației este o formă de învățare activă, care îi implică pe elevi și îi pune în centrul învățării. Pornește de la o întrebare sau o situație problemă din lumea reală, iar elevii, ghidați de profesor într-o măsură mai mare sau mai mică de profesor, cercetează, experimentează, cooperează pentru a găsi răspunsul la întrebare.
Există o matematică a scrisului? Ai nevoie de matematică și dacă nu urmezi apoi un profil real/facultate de profil?
Eu cred ca ai nevoie de matematică pentru a reuși să gândești strategic, să găsești soluții rapid și să știi cum să le aplici.
Jurnalistă, creatoare de conținut, moderatoare de evenimente – pare ca ai o matematică foarte bună a timpului. Ai știut dintotdeauna ce vrei sa faci? Mi se pare ca tu practici o metodă a investigației prin faptul că-ți păstrezi curiozitatea mereu și ca vrei să afli ce e în spatele unei știri, a unui om, a unei mișcări sau a unui eveniment. Ce te-a făcut să devii și să te menții curioasă?
Absolut toată lumea are impresia că am o matematică foarte bună a timpului, adevărul este însă că rareori îmi țin o agendă. Sunt dese momentele în care suprapun întâlniri și interviuri și cel mai bine funcționez pe spontaneitate. Aproape nimic din ce fac nu e parte dintr-o strategie, alta decât cea a faptului că sunt în căutarea permanentă a unor modalități de a nu mă plictisi. Asta m-a făcut să devin curioasă. Fuga de plictiseală.
