În Monitorul educației și formării, care apare anual, se prezintă ultimele evoluții pe ceea ce ține de politici publice pe educație în cele 27 de state membre ale UE. Aceste rapoarte oferă cititorului radiografii obiective în țările membre în ceea ce privește țintele convenite la nivelul UE privind educația. Autorii acestor rapoarte țin cont atât de noul set de obiective în materie de educație și competențe pentru 2030 propuse în Comunicarea din 2025 privind Uniunea competențelor din martie 2025, cât și de obiectivele sugerate în evaluarea intermediară a cadrului strategic al Spațiului european al educației pentru perioada 2021-2030” (p. 4). Plecând de la afirmația „un sistem de educație și formare cu rezultate slabe afectează competitivitatea României” (p. 7), vom expune câteva din propunerile făcute în cadrul publicației Monitorul Educației și formării din 2025 referitoare la educația școlară și la competențele de bază și argumentele aduse în favoarea acestor propuneri.
Rezultatele la testele PISA din 2022 au reconfirmat faptul că o mare parte a tinerilor din România nu dețin competențele de bază considerate necesare pentru a participa pe deplin în societate și pentru a reuși pe piața forței de muncă: 48,6 % nu aveau competențe de bază la matematică (UE: 29,5 %), 41,7 % la citire (UE: 26,2 %) și 44,0 % la științe (UE: 24,2 %) (OCDE, 2023). Pe de alt[ parte, doar 4,0 % dintre tinerii în vârstă de 15 ani care au participat la testare au demonstrat niveluri avansate în ceea ce privește competențele de bază la matematică (UE: 7,9 %), 2,0 % la citire (UE: 6,5 %) și 1,4 % la științe (UE: 6,9 %), limitând potențialul pentru inovare.
Având în vedere că „România a introdus treptat o programă de învățământ bazată pe competențe pentru învățământul primar și secundar inferior începând cu 2012/2013” (p. 12), cum se explică aceste rezultate slabe? Câteva explicații posibile ale acestei situații le găsim chiar în documentul Comisiei Europene:
– „modificările practicilor de predare au intrat în vigoare într-un ritm lent (OCDE, 2025)”,
– „accentul pus pe aspectele teoretice și aplicații practice limitate în procesul de predare ”,
– „lipsa formării cadrelor didactice în pedagogii specifice, cum ar fi învățarea bazată pe investigație în domeniul științelor sau învățarea bazată pe proiecte” (p. 9 și p. 11).
Legat de ce se întâmplă pe partea de formare inițială, în acest document se afirmă că „în pofida introducerii recente a unui masterat obligatoriu în pedagogie, calitatea predării este afectată de faptul că o mare parte din cadrele didactice au beneficiat de o pregătire pedagogică limitată în formarea lor inițială (OCDE, 2017)”.
În ceea ce privește formarea continuă a profesorilor, Comisia subliniază că aceasta „a constat, de regulă, în cursuri de formare de scurtă durată în afara școlilor, adesea de slabă calitate și relevanță (OCDE, 2025)” (p. 11).
Aceste deficiențe/ neajunsuri au efecte în plan economic. Astfel, deficitul de competențe se reflectă în deficitul de forță de muncă. România se numără printre statele membre cu cel mai mare număr de ocupații în care se înregistrează deficit de personal. Angajatorii consideră că una dintre principalele constrângeri cu care se confruntă este faptul că o bună parte din forța de muncă nu deține competențele adecvate. Dacă luăm în calcul și declinul preconizat al populației active din România, problema lipsei de personal calificat se poate agrava în anii următori (Recomandarea Consiliului 2025, p. 23).
Comisia Europeană (2024a). Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură, International Computer and Information Literacy Study (ICILS) in Europe, 2023 – Main findings and educational policy implications, https://data.europa.eu/doi/10.2766/5221263
OCDE (2017). Reviews of Evaluation and Assessment in Education, Kitchen, H., et al., România 2017. http://dx.doi.org/10.1787/9789264274051-e
OCDE (2023). PISA 2022 Results (Volume I): The State of Learning and Equity in Education. https://doi.org/10.1787/53f23881-en
OCDE (2025). Education and Skills in Romania, https://doi.org/10.1787/594cbb5d-en
Monitorul educației și formării 2025, https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/5a7ead79-beb3-11f0-a612-01aa75ed71a1/language-ro
RECOMANDARE A CONSILIULUI privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale României, 2025, https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10984-2025-INIT/ro/pdf
