Blog

Deloitte a dat recent publicității un studiu în care atrage atenția că mai mult de jumătate din cei 1,8 miliarde de tineri din întreaga lume, care au astăzi vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, nu vor avea, în anul 2030, aptitudinile sau calificările necesare pentru a participa activ pe piața muncii. O piață a muncii care, datorită tehnologiilor emergente, se schimbă la nivel global mai repede decât evoluează sistemele de educație, se arată în raportul „Pregătirea forţei de muncă de mâine pentru cea de a patra revoluţie industrială”, efectuat împreună cu Global Business Coalition for Education. Una dintre concluziile studiului relevă că este nevoie ca mediul de business să se implice mai activ în pregătirea forței de muncă. „Liderii de afaceri din întreaga lume, inclusiv din România, sunt îngrijoraţi pe bună dreptate că forţa de muncă nu va putea ţine pasul cu ritmul şi cu magnitudinea schimbării, întrucât Industria 4.0 transformă munca. Reducerea decalajului de competenţe şi găsirea unor metode de a accesa energia şi creativitatea tinerilor par provocări majore, iar studiul nostru cuprinde numeroase recomandări pentru a aborda aceste provocări. Încurajăm liderii din toate industriile să privească Industria 4.0 ca pe o oportunitate, şi nu ca pe o ameninţare, şi să profite de avantajele sale, inclusiv prin regândirea modului în care atrag, recrutează, integrează şi își dezvoltă talentele”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România.

Cercetarea a pus în evidență faptul că pentru a avea succes pe piața muncii în deceniile viitoare este nevoie, pe lângă un anumit grad de pregătire profesională, de abilități tehnice, de abilități antreprenoriale și de abilități „soft” care duc la dezvoltarea de relații interpersonale și la o bună colaborare cu ceilalți.

Read More

„Cum modelăm mințile oamenilor de mâine? Oamenii care creează viitorul, oamenii chemați să construiască viitorul, nu doar să îl trăiască”. Așa a deschis, săptămâna trecută, jurnalistul Pro TV Cristian Leonte discuția de la BRD Live Studio, unde invitați au fost Cristian Hatu, membru fondator al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, și Gabriela Deliu, profesor de fizică la Colegiul de Științele Naturii „Emil Racoviță” din Brașov și formator în cadrul proiectului „Fizica altfel”.

Aceștia au vorbit despre cum poți schimba lucrurile în predarea științelor, iar schimbarea începe, după cum a sintetizat Cristian Leonte, cu o întrebare.

CEAE a început, în urmă cu câțiva ani, reforma predării științelor în România și a introdus pentru prima dată în țara noastră metoda investigației în predarea fizicii. „Înainte, munca profesorului însemna, în mare măsură, transmiterea de informații, de formule. Sigur, elevii înzestrați înțelegeau ce e în spatele acestor formule, dar mulți nu înțelegeau. Pentru ei fizica era precum japoneza. În predarea fizicii prin metoda investigației, profesorii nu mai sunt cei care furnizează cunoașterea, ei sunt doar însoțitorii elevilor care ajung singuri la cunoaștere”, a explicat Cristian Hatu.

Read More

În urmă cu vreo doi ani, la începutul școlii, câțiva elevi de clasa a șasea i-au spus Danielei Tuțuleasa, profesor la Școala Gimnazială „Gheorghe Țițeica” din Craiova: „Doamna e grea fizica? Că ne e frică…” Daniela Tuțuleasa, care predă fizica altfel, prin metoda investigației, le-a explicat că grele ajung să fie doar lucrurile pe care nu le înțelegi, iar ea îi va ajuta să înțeleagă și să li se pară ușor. După un timp, i-a întrebat: „Vi se pare grea fizica?” „Nuuuuuuu”, i-au spus copiii. Formator cu experiență în predarea științelor prin metoda investigației, Daniela Tuțuleasa a susținut împreună cu Maria Pătru și un curs pentru profesorii de chimie. La cursul realizat cu sprijinul financiar al BASF, au participat 25 de profesori din Dolj, care au învățat să le predea elevilor lor chimia prin metode inductive, care cresc motivația copiilor față de studiul științelor și îi ajută să înțeleagă în profunzime fenomenele. „Cursul a fost primit bine și de profesori și metodele au fost foarte bine primite de copii. Pentru că modul acesta de a aborda lucrurile, a lăsa copilul să descopere, este foarte important pentru ei. Varianta tradițională de a le pune pe tavă niște cunoștințe ca ei să le reproducă nu mai merge”, explică Daniela Tuțuleasa.

Read More

În urmă cu câțiva ani, două sate din județul Brașov, Bărcuț și Seliștat, au început să se umple în timpul verii de copii. Aceștia învață, în vacanțe, să pună în scenă piese de teatru în mijlocul pădurii, află câte în lună și în stele despre lumea în care trăiesc, își construiesc un oraș cu propriile reguli ori învață să meargă pe monociclu. Teatru în pădure, Universitatea Copiilor, Orășelul Copiilor sau Circus Danubii sunt câteva dintre taberele în care copiii se împrietenesc, își îmbogățesc cunoștințele de limba germană, își descoperă și dezvoltă abilități, capătă încredere în ei. Printre inițiatorii proiectului se află Renate Klein. Profesor universitar de ebraică și Vechiul Testament la Sibiu, aceasta a devenit interesată de educația non-formală a elevilor din preuniversitar, atunci când copiii ei au ajuns la vârsta întrebărilor. „Copiii mei mă întrebau încontinuu diferite lucruri, precum: De ce este cerul albastru? Am început să citesc pentru a le putea răspunde. Trebuie să îi lăsăm pe copii să pună întrebări și să le răspundem, fără să le băgăm într-un sertar. Și atunci avem toată atenția lor. Ne-am gândit să îi ajutăm și pe alți copii să găsească răspunsuri, nu doar pe ai noștri, și așa a apărut ideea cu Universitatea Copiilor, pentru care alegem în fiecare an o tematică destul de largă”, povestește Renate Klein. Anul acesta, tema a fost mișcarea – copiii au învățat cum se fac desenele animate, dar au avut și lecții cu pedagogi de circ. În urmă cu doi ani, copiii au învățat cum a apărut scrisul, dar s-au familiarizat, cu ajutorul a două profesoare de la o școală ajutătoare, și cu limbajul semnelor și cu alfabetul Braille.

Read More

De foarte multe ori educația românească oscilează între două extreme: pe de-o parte avem de-a face adesea cu dezinteresul față elevi, pe de alta avem de-a face standarde nerealiste, ce pot fi atinse de foarte puțini. Cu privirile prea plecate, ori țintind performanțe prea înalte eșuăm în a-i întâlni pe copii exact acolo unde au mai multă nevoie de noi, în acel punct de unde ei să poată începe să crească și să își dezvolte abilitățile pe termen lung. Este o situație care are legătură atât cu școala, cât și cu familia.

Read More

Camelia Rațiu predă fizica la Colegiul Național „Ioan Slavici” din Satu Mare și a luat parte recent la curs care îi ajută pe profesori să le trezească elevilor lor interesul pentru științe – „Învățarea științelor – abordări metodologice moderne”, organizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale cu sprijinul KFC România. Un loc central în acesta îl ocupă metoda investigației. „Metoda investigației mi s-a părut o metodă foarte interesantă pentru elevii de gimnaziu, care sunt pasionați să descopere lucruri noi. Am observat de-a lungul anilor că dacă le propuneam facultativ să studieze acasă sau să efectueze unele experimente care sunt mai greu de realizat în laborator, veneau la școală entuziaști cu concluzii elaborate minuțios, cu dovezi (fotografiau sau înregistrau experimentul). Elevii obișnuiți de timpuriu cu acest mod de abordare nu au reticențe față de această metodă mai târziu”, explică profesoara. Atunci când a testat această abordare în timpul predării a văzut că aduce rezultate mult mai bune decât cea folosită în mod obișnuit în școlile românești. „Clasa a fost împărțită pe grupe, fiecare a avut o sarcină de lucru și 10 minute de adunat dovezi în curtea școlii, după care ne-am întors în laborator și am prelucrat datele, fiecare grupă a prezentat concluziile la care a ajuns. Rezultatul a fost unul mult mai bun, decât în cazul unei ore „clasice” atât ca acumulare de cunoștințe, cât și ca participare la oră și captare a atenției. Chiar și elevii cu deficit de atenție s-au concentrat mult mai bine”, povestește Camelia Rațiu.

Read More