De multe ori, angajatorii se plâng că ajung să găsească din ce în ce mai greu oameni capabili să îndeplinească sarcini pentru care este nevoie de specializare. Este o fotografie a prezentului unei țări care a alocat prea puțină atenție și prea puține resurse pentru asigurarea calității actului educațional ce ar fi putut face ca lucrurile să stea cu totul altfel. Din păcate însă, există date solide care indică faptul că fotografia viitorului nu va fi cu mult diferită, cel puțin nu în bine. Rezultatele obținute de către elevii români la testele PISA 2015, administrate la nivel internațional de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, relevă faptul că 38,6% dintre ei sunt analfabeți din punct de vedere științific, adică nu au și nu pot integra în viața lor noțiuni de bază care să le permită să funcționeze, la nivel elementar, în societatea cunoașterii.
Când Crina Ostaci, profesoară la Liceul Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârșova, a început să își schimbe viziunea asupra predării lecțiilor de chimie, a pornit de la un lucru mic, elementar. Ceva ce stă la baza realității noastre și totuși e atât de greu de perceput și înțeles încât pare aproape ireal. Atomul.
„Noțiunea de atom este foarte greu de înțeles pentru copii. Până și în cazul unei celule este mai ușor. Nu o văd cu ochiul liber, dar o dată, când sunt în școală, tot ajung să o vadă la un microscop. Dar un atom nu o să îl vadă niciodată, oricât de mult s-ar strădui. Și nu o să înțeleagă cât este atomul ăla și nu o să-i înțeleagă frumusețea și complexitatea și toate lucrurile care derivă din asta. Cum să îi fac să înțeleagă?”. După peste 20 de ani la catedră, Crina Ostaci își punea această întrebare. Și în ea începea să vadă un drum. Read More
Foto: Tudor Vintiloiu
Ministerul Educației a aprobat, săptămâna trecută, noua programă la fizică pentru gimnaziu care își propune ca scop clar alfabetizarea științifică a elevilor și ca mijloc principal de a-l atinge învățarea prin metoda investigației. Profesorul Gabriel Negrea, directorul Colegiului Național „Gh. Lazăr” din Sibiu, a văzut care este una dintre marile probleme ale programelor de la științe din întreaga lume: acestea sunt concepute ca și când majoritatea elevilor urmează să ajungă, la maturitate, ori creatori, ori utilizatori primari de cunoaștere științifică: medici, ingineri, profesori. Dacă analizăm statisticile, realitatea este însă opusă acestei viziuni. „Procentul celor care devin creatori de cunoaștere științifică ori utilizatori primar de cunoaștere științifică este foarte mic. O astfel de viziune duce la supraîncărcarea programelor de științe și determină pierderea motivației copiilor”, spune Gabriel Negrea. Read More
„Doar să pui pe cineva să stea în clasă nu înseamnă mare lucru dacă nu învață prea mult. Dacă stau în clasă, trebuie să te asiguri că învață. România este, de fapt, un exemplu foarte bun. Sunteți buni la a-i face pe oameni să stea mult la școală și, cu toate acestea, un mare număr dintre aceștia nu obțin abilități elementare. Să îmbunătățești abilitățile elementare va avea, probabil, mult mai mare impact asupra viitorului oamenilor și al economiei, decât să-i ții pur și simplu pe elevi în clasă”, spune profesorul Eric A. Hanushek. Membru al Institutului Hoover din cadrul Universității Stanford, Hanushek a studiat legătura puternică dintre calitatea educație și creșterea economică a unei națiuni. Tot el a lansat ideea evaluării calităților cadrelor didactice, de care se leagă creșterea performanțelor elevilor.
Read More
În urmă cu 10 ani, Comisia Europeană identifica o mare problemă în sistemele de educație din UE: scăderea alarmantă, confirmată prin mai multe studii, a interesului tinerilor pentru studierea științelor naturii și a matematicii. În ciuda numeroaselor proiecte și acțiuni care erau implementate pentru a inversa trendul, rezultatele rămâneau modeste. „Dacă nu se iau măsuri mai eficiente, capacitatea Europei de a inova pe termen mai lung și calitatea cercetări vor scădea la rândul lor. Mai mult decât atât, în cadrul populației generale, achiziția de abilități necesare în toate domeniile vieții, într-o societate din ce în ce mai dependentă de cunoaștere, este de asemenea sub amenințare”, arăta Comisia Europeană. Oficialii europeni au numit atunci un grup de experți care să identifice soluțiile și bunele practici care ar putea să aducă le readucă copiilor și tinerilor interesul pentru știință. Read More
În urmă cu câțiva ani, când a început să le arate profesorilor de fizică din Arad cât de ușor le-ar putea fi să îi facă pe elevi să iubească o materie pe care o considerau antipatică, Aneta Mihalcsik s-a lovit de mai multe probleme. Una dintre ele era, previzibil, aceea că, pentru a preda fizica prin metoda investigației, profesorii trebuiau să investească un timp mai îndelungat în pregătirea orelor decât o făcuseră până atunci. O alta era mai puțin previzibilă. „În clasă, nu mai era acea liniște în care elevul tace, face, copiază de pe tablă. A trebuit să le fie explicat directorilor că ora este altfel și că durează un pic până când reușești să îi obișnuiești pe copii cu un anume mod de a lucra. Ei tind atunci când le ceri opinia să vorbească toți odată, să vorbească toți tare, dar numai la început. Lucrul acesta se schimbă în momentul în care văd că le dai tuturor ocazia să își exprime părerea”, spune Aneta Mihalcsik. Read More
25 de profesori din Dolj au luat parte, între 8 și 10 februarie, la un curs care să îi ajute să folosească abordările metodologice moderne în predarea fizicii la clasă (au fost primele 2 zile din 4, cât durează întreg cursul). Sunt doar câțiva din cei aproape 1.600 de profesori din țară care se perfecționează continuu, în cadrul programului „Fizica Altfel”, pentru a reuși să aducă știința mai aproape de copii. Ținut de Daniela Tuţuleasa și Daniela Manolea, cursul a avut rolul de a le oferi dascălilor instrumente pedagogice eficiente care să le mențină elevilor curiozitatea trează și să îi ajute să își dezvolte mecanismele de gândire, să găsească pe cont propriu explicațiile pentru diferitele fenomene, să coopereze unul cu celălalt și să își asculte cu respect opiniile. Read More
Foto: Tudor Vinitloiu
Anca Stroe este elevă în clasa a zecea la Colegiul de Științe ale Naturii „Emil Racoviță” din Brașov. Materia ei preferată este acum fizica, însă atunci când era în clasa a șasea lucrurile stăteau cu totul altfel. „Nu înțelegeam absolut nimic în gimnaziu, mi se părea total fără logică și acum mi se pare exact invers. Mi se pare că este materia care explică cel mai bine ce se întâmplă în lume”, spune eleva. Pe când era în gimnaziu, ceea ce făceau în timpul orei de fizică era să citească experimentele din manual, să tragă concluzii plecând de la cele citite și să învețe formule. Așa apărea lipsa de înțelegere, lipsa de interes, de motivație. Să memorezi formule peste formule, fără a înțelege despre ce este vorba în ele, nu este niciodată o rețetă câștigătoare. A constatat același lucru și la matematică. Read More
„Elevii mei erau dependenți de mine, așteptau de la mine toate răspunsurile”
De peste 20 de ani de când este profesoară de fizică, Gabriela Deliu a încercat să le aducă elevilor ei la oră o bucățică de realitate, să le mențină atenția trează, să îi facă să își pună probleme ce trec dincolo de pereții sălii de clasă. „Simțeam însă că este ceva ce îmi scapă printre degete”, spune Gabriela Deliu, care predă la Colegiul de Științele Naturii „Emil Racoviță” din Brașov. Deși își rafinase în timp metoda, se întâmpla de multe ori să nu își poată ține elevii conectați la explicațiile pe care le dădea. „Lucrurile nu mergeau mai bine, ba, dimpotrivă, mergeau pe o pantă descendentă. Căutam să fac lucruri care să le mențină atenția trează elevilor mei, să își pună întrebări și în afara clasei”, povestește Gabriela Deliu.
Roxana Vitan: „Trebuie să existe un moment în care oamenii să înțeleagă că singuri nu sunt decât o insulă”
În urmă cu cinci ani, România era cu o comunitate mai săracă. Este vorba despre comunitatea profesorilor care predau Fizica Altfel și le deschid copiilor ochii spre lumea din jurul lor și mintea spre un șir de raționamente ce le dezvoltă puterea de a gândi. Astăzi, aproape 1.400 de oameni, adică 25% dintre profesorii de fizică din țară, intră la clase cu această misiune și cu știința de a o duce la bun sfârșit. Niciunul dintre ei nu mai este singur, ci a devenit parte al unui corp profesional care, dincolo de susținere, feedback, pregătire, îi oferă ceva de neprețuit: sentimentul că munca lui este valoroasă și contează cu adevărat. Proiectul Fizica Altfel, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, cu sprijinul Romanian-American Foundation, a generat începutul unei schimbări în felul în care sunt predate științele exacte în școli. Read More
