De multe ori, angajatorii se plâng că ajung să găsească din ce în ce mai greu oameni capabili să îndeplinească sarcini pentru care este nevoie de specializare. Este o fotografie a prezentului unei țări care a alocat prea puțină atenție și prea puține resurse pentru asigurarea calității actului educațional ce ar fi putut face ca lucrurile să stea cu totul altfel. Din păcate însă, există date solide care indică faptul că fotografia viitorului nu va fi cu mult diferită, cel puțin nu în bine. Rezultatele obținute de către elevii români la testele PISA 2015, administrate la nivel internațional de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, relevă faptul că 38,6% dintre ei sunt analfabeți din punct de vedere științific, adică nu au și nu pot integra în viața lor noțiuni de bază care să le permită să funcționeze, la nivel elementar, în societatea cunoașterii.
Doar 26,4% dintre adolescenții români se află la nivelurile medii și superioare în ceea ce privește alfabetizarea științifică
Alți 35% se află la nivelul imediat următor, care marchează trecerea peste pragul analfabetismului ştiinţific, ceea ce face ca 73,6% dintre elevii români de 15 ani să se afle, conform rezultatelor obținute, la nivelurile cele mai de jos – 1 și 2. Prescurtarea „A.S.” din grafic înseamnă analfabetism ştiinţific. În total, scala testelor PISA are 6 niveluri, iar la nivelurile 3, 4, 5 și 6 se află doar 26,4% dintre adolescenții de 15 ani de la noi din țară. Aceștia sunt oamenii care pot funcționa eficient într-o economie din ce în ce mai competitivă, în care accentul se va pune din ce în ce mai mult pe gândirea critică, rezolvarea de probleme, cooperare. Sunt prea puțini pentru a schimba drumul unei țări. Sunt și mai puțini, dacă ne gândim că mulți dintre ei s-ar putea să o părăsească și să își folosească abilitățile și cunoștințele în alte state, așa cum se întâmplă și astăzi.
Exemplele de succes ale Estoniei și Portugaliei
Pe primul loc la nivel mondial se află Singapore, o țară care ne pare extrem de îndepărtată atât din punct de vedere geografic, cât și cultural. Însă există foarte multe țări europene în care procentul analfabetismului funcțional este mult mai scăzut, iar distribuția pe niveluri arată cu totul altfel. În Estonia, de pildă, doar 28,8% dintre elevii de 15 ani se află la nivelurile 1 și 2, în timp ce 71,2% se află la nivelurile medii și superioare, 3, 4, 5 și 6. Dintre aceștia, 40,8 se află la nivelurile 4, 5 și 6, față de 6,6 % în România.
O comparație cu Portugalia relevă faptul că acolo, la nivelurile 1 și 2 se găsesc 42,8% dintre elevi, în timp ce 57,8% se situează la nivelurile 3, 4, 5 și 6. Dintre aceștia, 28,4% s-au clasat la nivelurile 4,5 și 6. Printre recomandările făcute de OECD pentru creșterea gradului de alfabetizare științifică se numără Introducerea învățării prin investigație, utilizarea unor instrumente de evaluare prin care se poate măsura nivelul competențelor formate și învățarea prin colaborare. Portugalia, unde învățarea prin metoda investigației a fost introdusă în deceniul trecut, a avut cel mai mare salt la alfabetizarea științifică între 2006 și 2015 la testele PISA cu 27 de puncte procentuale.
Metoda care te conduce înspre o învățare reală
Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a propus în urmă cu cinci ani metoda investigației ca metodă de predare a fizicii în școlile și liceele din România. Programul, denumit „Fizica Altfel”, a avut rezultate au fost impresionante: „Elevul învață mersul natural al gândirii, al descoperirii. Este vorba despre o învățare reală, de la contemplarea vie a fenomenului spre explicațiile ulterioare. Din acest motiv, tehnicile pe care noi le propunem sunt cele potrivite. Aș sublinia faptul că această abordare ne-a condus către succese individuale, care înseamnă mai mult decât satisfacția unor mici orgolii. Este vorba despre împlinire profesională și, poate, despre o așezare a noastră acolo unde trebuie să fim”, spune profesorul Ion Băraru, unul dintre primii care a aplicat noua metodă la clasă. Până în acest moment, 1.700 de profesori de fizică, aproximativ 25% din totalul la nivel național, au fost formați pentru a aplica la clasă această metodă, iar din anul 2017 aceasta a fost introdusă în programa școlară de fizică pentru gimnaziu.
Proiectul care face chimia atractivă pentru copii
Pe 6 aprilie, CEAE a făcut un alt pas spre schimbarea sistemului educațional românesc și a lansat proiectul educaţional “Chimia altfel”, ce urmărește formarea, din fonduri private, a unui număr de peste 200 de profesori cu scopul de a schimba modul de învățare a chimiei în şcoli, utilizând metode inductive. Pe parcursul a 16 luni profesorii vor fi pregătiţi pentru a aplica, în clasă, noul mod de lucru. Ca urmare a utilizării noii abordări de către profesorii lor, 6000 de elevi de gimnaziu vor beneficia de avantajele acesteia începând cu anul școlar 2017-2018. Proiectul este susținut de două mari companii din industria chimică, BASF și Romgaz.
Miza schimbării în educație
„Uitându-ne la piața muncii, ne-am dat seama că ne este din ce în ce mai greu să găsim personal specializat, și specializat nu doar la nivel teoretic. Și dacă nu sprijinim acest demers pentru a completa ceea ce se întâmplă în sistemul public de educație, s-ar putea să trebuiască să apelăm la angajați din străinătate pentru a completa locurile de muncă în care chiar avem nevoie de personal calificat”, a declarat Diana Neacșu, Public Relation & Communication Manager, BASF, explicând de ce a decis să susțină proiectul Chimia Altfel. În timpul evenimentului găzduit de Romanian American Foundation, a vorbit și Ioana Abramiuc, Șef Serviciu Relații Publice și Comunicare, Romgaz. „Am descoperit proiectul ”Fizica altfel” anul trecut, dar a fost suficient să ne dăm seama de impactul pe care îl poate avea o asemenea abordare asupra educației – o abordare sistemică practic. În momentul în care îți asumi educația ca direcție prioritară de responsabilitate socială, paleta de proiecte de pe piață din care poți alege este destul de mare. Ce alegi? … Căutăm să susținem proiecte sustenabile, proiecte care au efecte pe termen lung și nu doar punctuale, conjuncturale. Tocmai de aceea am ales să susținem asemenea proiecte”, a declarat aceasta.
Este nevoie de decizii strategice pentru ca România să nu devină o țară cu două viteze, cu o elită mică și bine plătită și cu o majoritate uriașă, lipsită de abilități și cunoștințe, care se zbate la limita subzistenței. Iar o prioritate absolută ar trebui să fie în acest sens reducerea analfabetismului științific. Doar așa vom avea o Românie în care cei mulți vor fi bine pregătiți.
