În urmă cu câțiva ani, când a început să le arate profesorilor de fizică din Arad cât de ușor le-ar putea fi să îi facă pe elevi să iubească o materie pe care o considerau antipatică, Aneta Mihalcsik s-a lovit de mai multe probleme. Una dintre ele era, previzibil, aceea că, pentru a preda fizica prin metoda investigației, profesorii trebuiau să investească un timp mai îndelungat în pregătirea orelor decât o făcuseră până atunci. O alta era mai puțin previzibilă. „În clasă, nu mai era acea liniște în care elevul tace, face, copiază de pe tablă. A trebuit să le fie explicat directorilor că ora este altfel și că durează un pic până când reușești să îi obișnuiești pe copii cu un anume mod de a lucra. Ei tind atunci când le ceri opinia să vorbească toți odată, să vorbească toți tare, dar numai la început. Lucrul acesta se schimbă în momentul în care văd că le dai tuturor ocazia să își exprime părerea”, spune Aneta Mihalcsik. Coordonatoare la nivel județean a comisiilor metodice de fizică, aceasta a avut un rol important în implementarea programului „Fizica Altfel”, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, în parteneriat cu Societatea Română de Fizică, care reformează felul în care această materie este predată în România. „Profesorii au încercat această metodă, au văzut ce efect extraordinar are asupra copiilor, iar acest lucru i-a motivat să meargă mai departe. Aradul a fost în program încă de la început: a fost o echipă care a lucrat la unitățile de învățare, la fișele de lucru, am fost unul dintre primele orașe în care s-a ținut cursul de formare. La început, când s-a lucrat la unitățile de învățare și la fișele de lucru am fost foarte puțini. Apoi s-a ținut cursul și colegii mei au început să aplice la clasă și le-a plăcut”, povestește profesoara.
„Științele ar trebui predate astfel încât elevul să iasă cu zâmbetul pe buze de la clasă”
Un alt pas în implementarea cu succes a programului a fost reformarea comisiilor metodice. Adesea, aceste sunt de matematică și științele naturii, iar în multe școli profesorul de fizică era singur și nu avea un coleg de aceeași specialitate cu care să se consulte la nevoie. Soluția a fost gruparea în cadrul comisiilor a profesorilor de fizică din mai multe școli, astfel încât aceștia să discute atunci când au probleme sau când vor să își împărtășească experiențele la clasă. Încet, încet cursurile, instrumentele puse la dispoziție în cadrul programului și crearea unui cadru în care profesorii să poată să lucreze împreună și să găsească soluții pentru diversele situații apărute au dus la o schimbare. O schimbare care s-a tradus în primă fază prin schimbarea atitudinii elevilor față de o materie pe care o considerau înainte grea.
„Am pilotat programul la o clasă a noua, în care foarte mulți elevi veneau din clasa mea de gimnaziu. Și copii care nu au învățat foarte bine la fizică au rămas șocați: Dar noi înțelegem, chiar înțelegem. De ce nu ne-ați predat așa până acum? Științele ar trebui predate astfel încât elevul să iasă cu zâmbetul pe buze de la clasă. Nu să își spună: Încă o lecție apăsătoare, încă ceva ce n-am înțeles”, crede Aneta Mihalcsik, care spune că și profesorii de chimie sunt interesați de predarea prin metoda investigației, care s-ar potrivi extrem de bine la această materie.
Metoda investigației ar putea fi folosită cu succes și la alte discipline
„Dacă centrăm pe elev toată activitatea și aplicăm metode care, iată, au dat rezultate, sunt convinsă că se poate face asta și la alte discipline cu succes. Important e ca elevul să fie atras, să reușești în fiecare oră să îi ridici un semn de întrebare asupra a ceva”, spune ea.
Camelia Tabără este inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Bistrița Năsăud și este ea însăși profesoară de fizică. „Mi-a plăcut foarte tare ideea proiectului și am înțeles că disciplina noastră poată să devină un soi de deschizător de pârtie pentru o abordare în care să activezi cât mai mult copilul în sala de clasă, să îl ajuți să descopere frumusețea investigației științifice, să înțeleagă fenomenul”, povestește aceasta.
„Programa te lasă să dezvolți competențe. Orice lecție e apreciată, dacă e o lecție vie”
În jur de 120 de profesori de fizică din județ au fost formați pentru a putea preda la clasă „Fizica Altfel”. „Am făcut cursuri de formare cu toți profesorii ca să le deschidem poarta către această modalitate de predare. Apoi sunt comisiile metodice, cercurile pedagogice la care discutăm despre cum să facem mai bine. Ni s-au indicat și site-uri cu resurse educaționale corespunzătoare, există și acel ghid care a fost elaborat în cadrul proiectului, care cumva îți dă un sprijin pe care tu îl poți adapta în funcție de clasă. Chiar au existat reușite cu copiii, în special pe școala generală. Copii entuziasmați care construiesc, care investighează, care se simt mici cercetători și cărora li se insuflă dragostea pentru această disciplină”, spune inspectorul școlar general. Însă trecerea la un nou stil de a preda nu a fost foarte ușoară, mai ales că profesorii aveau o serie de temeri. „Profesorii întrebau: Dacă vine cineva, după trei ore în care copiii s-au jucat, eu ce am în caiet, ca probă de a-mi fi făcut datoria? Sau cumva erau înțepeniți în ideea că orice unitate de învățare trebuie să aibă o predare, o fixare, rezolvare de probleme șamd. Dar cred că până la urmă, entuziasmul copiilor i-a contaminat. Și, după ce începi să te obișnuiești, îți dai seama că e o chestiune foarte bună. Programa te lasă să dezvolți competențe, nu să reverși cunoștințe în mintea copiilor. Faptul că noi am mers cu tot frontul, iar colega mea, inspector de fizică, a întărit acest lucru prin inspecțiile de specialitate, cumva a făcut să se topească această temere. Pentru că orice lecție e apreciată dacă e o lecție vie”, spune Camelia Tabără.
Daiana Bălan este inspector de fizică cu competențe pe chimie și biologie și vorbește despre începuturile programului, în anul 2012-2013. „Atunci au urmat cursurile de formare, iar profesorii au fost încântați, pentru că nu mai participaseră la formări în specialitatea lor. Au aplicat la clasă, s-au obișnuit cu metoda, cu plusurile și cu minusurile. După care, a urmat o perioadă în care fiecare a tatonat terenul, adică a aplicat și metoda veche și cea nouă, a început să se obișnuiască cu metodele. Au văzut cum copiii sunt mult mai relaxați, sunt mai spontani, mai creativi. După care anul trecut ne-am întâlnit, ne-am grupat pe zone și fiecare și-a ales o clasă la care a aplicat unitățile de învățare”, explică inspectoarea. Ce s-a întâmplat a fost că elevii de la clasele paralele au venit la profesori și i-au întrebat: „Dar nouă de ce nu ne predați așa?” „Odată ce văd diferențele între clasele cărora le este predată Fizica Altfel și celelalte clase, profesorii își dau seama de beneficii”, a observat Daiana Bălan, care crede că metoda investigației ar putea fi aplicată cu rezultate foarte bune și la chimie și biologie.
În procesul de pregătire a derulării comisiilor metodice în noul format, CEAE a colaborat cu Human Invest. Acest mecanism de derulare a comisiilor metodice a fost pilotat în județele Bistrița-Năsăud și Arad (în semestrul II al anului școlar 2015-2016). Coordonatori județeni au fost Daiana Bălan (BN) și Aneta Mihalcsik (AR). Acest mecanism a fost gândit pentru ca profesorii care aplică la clasă învățarea prin investigație să fie sprijiniți în mod eficient. S-a luat ca model ceea ce s-a întâmplat în proiectele SINUS și SINUS-TRANSFER: Procesul de regândire a modului de derulare a întâlnirilor comisiilor metodice și cel de pilotare al noului mecanism în cele 2 județe s-a desfășurat cu sprijinul Romanian-American Foundation.
