„Doar să pui pe cineva să stea în clasă nu înseamnă mare lucru dacă nu învață prea mult. Dacă stau în clasă, trebuie să te asiguri că învață. România este, de fapt, un exemplu foarte bun. Sunteți buni la a-i face pe oameni să stea mult la școală și, cu toate acestea, un mare număr dintre aceștia nu obțin abilități elementare. Să îmbunătățești abilitățile elementare va avea, probabil, mult mai mare impact asupra viitorului oamenilor și al economiei, decât să-i ții pur și simplu pe elevi în clasă”, spune profesorul Eric A. Hanushek. Membru al Institutului Hoover din cadrul Universității Stanford, Hanushek a studiat legătura puternică dintre calitatea educație și creșterea economică a unei națiuni. Tot el a lansat ideea evaluării calităților cadrelor didactice, de care se leagă creșterea performanțelor elevilor.
„SUA plătesc scump faptul că le permit profesorilor slabi să rămână și faptul că nu păstrează mai mult timp profesorii buni. Dar singurul lucru prin care poți face acest lucru este să ai o evaluare bună. Nu vă gândiți că este prea dificil, oricine poate să spună care este diferența dintre un profesor cu adevărat bun și un profesor cu adevărat slab. Trebuie doar să intri într-o școală pentru 5-10 minute și știi aproape imediat care este profesorul foarte bun și care este cel foarte slab. Dar este greu să folosești această informație pentru a lua decizii în absența unor sisteme eficiente de evaluare”, spune Hanushek.
Aflat la București pentru a vorbi la summitul Romanian Business Leaders, Eric Hanushek a acordat un interviu pentru site-ul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.
Cristian Hatu: Stakeholderii români din domeniul economic cred că abilitățile generate de educația vocațională sunt foarte importante pentru a facilita tranziția înspre piața muncii. Ce credeți despre acest punct de vedere?
Am o viziune ușor diferită. Când te uiți la dovezile care arată ce se întâmplă cu pregătirea vocațională, începi să îți faci griji dacă oamenii care o urmează se pot adapta diferitelor creșteri și schimbări din economie. Când am făcut cercetări asupra acestui fapt, ele au sugerat că educația vocațională poate fi bună la începutul carierei, dar se dovedește rea înspre sfârșitul ei, în special dacă există o mare creștere în economie. În România, schimbările se succed rapid și trebuie să te asiguri că studenții, oamenii sunt capabili să se adapteze. Așadar, eu sunt mult mai mult în favoarea educației generale, dar dacă faci educație vocațională, trebuie să găsești o cale pentru a-i repregăti pe oameni, pentru a-i ajuta să se adapteze.
C.H.: Mulți factori de decizie și stakeholderi sunt interesați de creșterea numărului de ani petrecuți în școală. Punctul dvs. de vedere este acela că o țară trebuie să crească, de asemenea, calitatea educației. Puteți să ne spuneți care sunt cele mai puternice argumente în acest sens?
Când am analizat impactul a ceea ce se întâmplă în școală asupra economiei în diferite țări, mi-am dat seama că, în anumite privințe, mult mai importantă decât cantitatea de timp petrecută în școală este calitatea educației. Fac parte dintr-o universitate, așa că nu pot să spun ceva rău de universități (n.r. râde), dar cu cât cei care intră în universități sunt mai buni, cu atât sunt mai buni și cei care ies. Cu cât studenții admiși sunt mai buni, universitățile produc absolvenți mai buni, acesta este adevărul. Pare că acest lucru este mai important. Doar să pui pe cineva să stea în clasă nu înseamnă mare lucru dacă nu învață prea mult. Dacă stau în clasă, trebuie să te asiguri că învață. România este, de fapt, un exemplu foarte bun. Sunteți buni la a-i face pe oameni să stea mult la școală și, cu toate acestea, un mare număr dintre aceștia nu obțin abilități elementare. Să îmbunătățești abilitățile elementare va avea, probabil, mult mai mare impact asupra viitorului oamenilor și al economiei, decât să-i ții pur și simplu pe elevi în clasă.
Andreea Eșanu: Am citit ceva ce ați scris în urmă cu câțiva ani despre evaluarea profesorilor. Credeți în continuare că acest aspect este un element important în creșterea realizărilor pe care le au elevii?
Cu siguranță! Cu toții știm, de pe vremea când mergeam la școală, că există diferențe mari în ceea ce privește calitatea profesorilor. În SUA, Marea Britanie și alte locuri, știm foarte multe despre cât de mari sunt diferențele între profesori, diferențele dintre cei mai buni profesori și cei mai răi profesori. Se pare că în SUA nu acordăm suficientă atenție aceste diferențe. Pare cu adevărat că SUA plătesc scump faptul că le permit profesorilor slabi să rămână și faptul că nu păstrează mai mult timp profesorii buni. Dar singurul lucru prin care poți face acest lucru este să ai o evaluare bună. Nu vă gândiți că este prea dificil, oricine poate să spună care este diferența dintre un profesor cu adevărat bun și un profesor cu adevărat slab. Trebuie doar să intri într-o școală pentru 5-10 minute și știi aproape imediat care este profesorul foarte bun și care este cel foarte slab. Dar este greu să folosești această informație pentru a lua decizii în absența unor sisteme eficiente de evaluare. Sistemul de evaluare este foarte important pentru a-i convinge pe ceilalți că ai o modalitate clară și de încredere pentru a lua decizii cu privire la cine ar trebui să fie în clasă.
A.E.: Știu că ați dezvoltat, la un moment dat, un fel de măsurătoare pentru valoare adăugată. Credeți că aceasta ar putea fi o idee funcțională în țări precum România pentru a vedea dacă există o astfel de variabilă care influențează realizările elevilor?
Cred că acest lucru devine foarte controversat. Cred că este important să ai astfel de măsurători, dar trebuie să ai, de asemenea, și altele pe care să le aplici împreună cu acestea. Este nevoie să știi ce învață copiii, trebuie să ai teste regulate pentru a ști ce învață copiii. Cred că acest lucru este, probabil, mai important decât să ai măsurători ale valorii adăugate. Pentru că nu poți să faci îmbunătățiri, dacă nu știi unde te afli.
C.H.: Pentru a crește calitatea sistemului de educație, trebuie să dezvolți abilități precum gândirea critică, rezolvare de probleme complexe, creativitate. De ce credeți că sunt atât de importante astfel de abilităţi?
Pentru că trăim într-o lume dinamică, care se schimbă continuu. Dacă te uiți la slujbele viitorului, acestea nu mai implică să folosești un ciocan și niște cuie, ci implică să iei decizii legate de producția asistată de un computer. Acestea sunt abilități care vor fi cerute în viitor în cele mai multe economii. Dacă economia românească se dezvoltă mai mult față de acum acestea sunt calitățile care vor trebui dezvoltate și folosite.
C.H.: O persoană își schimbă specializarea de trei sau patru ori în timpul vieții active.
Absolut. Ar trebui să fiu atent în legătură cu asta… În SUA oamenii spun că trebuie să trecem de la a învăța abilități de bază la gândirea critică. În viziunea mea, nu ajungi la gândirea critică fără să ai abilitățile de bază pe care trebuie să le dezvolți ulterior. Nu înveți să dezvolți procese noi, dacă nu știi algebră și nu știi algebră până ce nu înveți să folosești fracțiile. Așa că trebuie să construiești. Sunt voci în SUA care zic: Trebuie să ai elevi de clasă a doua care să își dea seama de unii singuri ce este cu fracțiile. Nu cred că poți să faci asta. În SUA sunt oameni care cred că nu trebuie să știi date și să dezvolți abilități, dar un bun prieten care se ocupă de curriculum în școlile primare spune că nu poți să înțelegi ceea ce citești, dacă nu știi multe lucruri. Înțelegerea textului din casele a treia, a patra, a cincea, vine din faptul că știi multă istorie și geografie, învățate pe parcurs, care îți permit să interpretezi ceea ce citești. Nu înveți fizică până ce nu dobândești înainte o serie de abilități. Creativitatea se bazează pe lucrurile pe care le știi deja și la care te uiți ușor diferit față de felul în care ai fost învățat.
Interviu realizat de Andreea Eșanu și Cristian Hatu.
