Peste 670.000 de oameni trec anual pragul Muzeului de Știință NEMO din Amsterdam, unul dintre cele mai vizitate muzee din Olanda. Cu cinci etaje pline de instalații și experimente pe care le poți face de unul singur, cu explicații simple și fascinante, centrul spune povestea științei pe înțelesul tuturor, aprinde sâmburele curiozității în fiecare vizitator și arată cum e construit și reconstruit, pas cu pas, edificiul cunoașterii.
Una dintre nevoile urgente ale României, creșterea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, a devenit un obiectiv asumat al noii legi a educației. Pentru ca acest obiectiv să fie atins, este nevoie însă de o înțelegere clară a termenului și de înlăturarea unor confuzii perpetuate atât la nivel oficial, cât și în rândul societății civile și la nivelul percepției publice.
În ultimii ani, cuvântul „schimbare” a ajuns să îi agaseze deopotrivă pe profesori, părinți și elevi. Anunțate cu aplomb și, deseori, cu puțin timp înainte de data implementării, schimbările nu vizează aproape niciodată aspecte ce țin de creșterea calității educației și nu sunt însoțite de explicații suficient de lămuritoare, de studii de impact ori mecanisme de suport care să îi sprijine pe profesori în adoptarea lor.
O furtună într-un ocean, care agită apa doar suprafață, în timp ce în adâncuri nu se întâmplă nimic. Așa ar putea fi catalogate schimbările recent anunțate de Ministerul Educației, care, deși par majore, lasă neatinse problemele de fond ale sistemului de învățământ din România. „Se abordează forma și se trece cu vederea fondul. Și informațiile care ajung la public, sunt neclare, incomplete. Eu, dacă aș fi un părinte care nu are legătură cu sistemul de învățământ, ce aș putea să înțeleg? Se utilizează termeni precum module, modular, teste standardizate și așa mai departe, ce să înțeleg eu ca părinte?
Pandemia, războiul din Ucraina și criza energetică fac ca perspectivele economiei românești să fie modeste în perioada următoare, se arată în analiza dedicată României din cadrul noului Semestru European dat recent publicității de Comisia Europeană. Însă țara noastră se confruntă cu provocări suplimentare cu impact pe termen lung, ca urmare a calității slabe a educației și a capacității scăzute de cercetare și inovare, care au consecințe asupra capacităților industriale, se arată în raportul citat. Consecințele sunt cu atât mai grave cu cât numărul cetățenilor activi ai țării este într-o scădere semnificativă.
La școala din Vaslui în care predă fizica, Pavelina Tăune este cunoscută de colegii săi drept „omul cu cutia”. În ea, profesoara, cu 31 de ani de experiență de predare, le aduce adesea elevilor săi „ceva bun” pentru minte: materiale și instrumente necesare pentru experimentele care să-i ajute să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc. De ceva vreme, Pavelina Tăune a început să folosească la clasă metode noi.
De-a lungul carierei lor, profesorii participă la nenumărate cursuri de formare profesională, însă multe dintre acestea nu au niciun fel de finalitate în afara unei diplome de atașat la dosar.
Suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei. Așa sună una dintre cele mai cunoscute teoreme din geometria euclidiană, pe care mulți am învățat-o ca pe o poezie în gimnaziu: a²+ b² = c²
Teorema lui Pitagora a primit de-a lungul timpului numeroase demonstrații, dintre care unele geometrice, foarte frumoase. Acestea au nu doar avantajul de a le oferi copiilor o imagine care li se imprimă ușor în minte, cât mai ales de a putea fi făcute chiar de ei pe baza cunoștințelor elementare pe care le dețin deja. Astfel, copiii nu sunt nevoiți să memoreze formula fără să o înțeleagă, iar în eventualitatea în care o uită au la îndemână o cale rapidă pentru a o determina din nou.
Profesorii buni pot să le transmită elevilor lor pasiunea față de o materie pentru că au găsit-o mai întâi în ei înșiși. Am vrut să aflăm de la dascălii cu talent pedagogic cu care am colaborat de-a lungul timpului în programele noastre, cum a început pasiunea lor pentru știință. Și cum s-au hotărât să o transmită mai departe.
Profesorii buni pot să le transmită elevilor lor pasiunea față de o materie pentru că au găsit-o mai întâi în ei înșiși. Am vrut să aflăm de la dascălii cu talent pedagogic cu care am colaborat de-a lungul timpului în programele noastre, cum a început pasiunea lor pentru știință. Și cum s-au hotărât să o transmită mai departe.
