Despre alfabetizarea funcțională în noua lege a educației și despre confuzia legată de literație

By august 2, 2022Blog

Una dintre nevoile urgente ale României, creșterea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, a devenit un obiectiv asumat al noii legi a educației. Pentru ca acest obiectiv să fie atins, este nevoie însă de o înțelegere clară a termenului și de înlăturarea unor confuzii perpetuate atât la nivel oficial, cât și în rândul societății civile și la nivelul percepției publice.

Iar una dintre confuziile importante pe care le-am remarcat de-a lungul timpului vizează înțelegerea termenilor „literație” și  „alfabetizare funcțională”, confuzie pe care o găsim parțial și în proiectul noii legi a educației, aflat în dezbatere publică. Conform OECD, organizația care administrează testele PISA, capacitatea de a citi și înțelege un text scris, tradusă în ultimii ani în România în diverse rapoarte prin „literație”, este doar una dintre componentele alfabetizării funcționale, alături de alfabetizarea matematică și alfabetizarea științifică (detalii, mai jos în articol). De altfel, în lista termenilor și definițiilor de la finalul noii legi a educației, dar și în alte articole ale actului normativ, alfabetizarea funcțională este descrisă în toate cele trei componente ale sale: „Alfabetizarea funcțională implică un set de competențe care presupun capacitatea celui care învață să ia decizii în mod autonom, pe baza abilităților dobândite în diferite etape ale formării sale educaționale. Aceste trei seturi de competențe se referă la: a) realizarea de conexiuni logice, extragerea ideilor principale și exprimarea unui punct de vedere (citirea și înțelegerea unui text scris), b) capacitatea de a transpune informația abstractă în activitățile cotidiene (alfabetizarea matematică), c) capacitatea de a înțelege fenomenele din natură și de a lua decizii bazate pe date factuale (alfabetizarea științifică).” 

Printre argumentele importante amintite de decidenți pentru care creșterea gradului de alfabetizare funcțională a devenit o prioritate este și ”rata mare a analfabetismului funcțional în rândul elevilor români (44-47% la testele PISA 2018)”. 

În ”The PISA 2018 Assessment and Analytical Framework” (OECD, 2019), apar la p. 14-15 următoarele descrieri detaliate ale celor 3 componente ale alfabetizării funcționale (la ”Definitions of the domains”):

  • Literația (Reading literacy) este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
  • Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
  • Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.” (N.r. Acestea sunt preluate în noua programă de fizică pentru gimnaziu la categoria competențe specifice.)

Cu toate acestea, la articolul 72 alineatul 6 din proiectul legii educației, se prevede că „La finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii susțin evaluări naționale scrise, obligatorii la limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei. Aceste evaluări includ și itemi de literație pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor. Proba de limbă şi comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă.” Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text. Mai grav, restrânge evaluarea alfabetizării funcționale doar la evaluarea competențelor de citire. Or, alfabetizarea funcțională presupune existența de competențe pe toate cele trei paliere. Așadar, formularea corectă ar fi: „Aceste evaluări includ și itemi pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.”

Am întâlnit adesea în spațiul public folosirea improprie a termenilor „alfabetizare funcțională” și „literație”. Am observat că există două tipuri de erori: fie  literația este considerată ca fiind ceva diferit de alfabetizarea funcțională, dar de același nivel de generalitate (iar acest lucru sună la fel de bizar ca atunci când ai spune: „Ar fi bine să fie  protejate mamiferele și cabalinele”); fie alfabetizarea funcțională este considerată ca fiind echivalentă cu literația.

Confuzia „literație” – „alfabetizare funcțională” pare perpetuată în legea educației din raportul România educată. Și acolo se regăsește, în anumite secțiuni, aceeași ambiguitate. Astfel, la pagina 97, unde se vorbește despre evaluarea continuă a nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor și adulților, se menționează între măsuri „includerea itemilor de literație, care vizează alfabetizarea funcțională, în evaluările de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a;”. Iar la pagina 39 se vorbește despre „dezvoltarea portofoliilor educaționale electronice, care să permită actualizarea și monitorizarea permanentă a parcursului educațional al fiecărui copil, inclusiv din perspectiva alfabetizării funcționale, pentru o mai bună intervenție în activitățile de literație pe durata școlarizării, precum și pentru autoreglarea parcursului acestuia”.

Aceeași situație este întâlnită și în propunerile trimise de „O voce pentru educație” – o alianță formată din ONG-uri și companii, către Ministerul Educației, propuneri realizate tot pe baza raportului „România educată”. „Pentru elevii din ciclu primar, propunem introducerea itemilor de literație în evaluările de la clasele a II-a și a IV-a. Pentru gimnaziu, având în vedere faptul că problema cea mai mare a lipsei competențelor de alfabetizare funcțională este mai acută, propunem evaluări ale nivelului de alfabetizare funcțională la fiecare trei ani, distincte de evaluările de la clasa a VI-a.” (pag. 56).

În alt paragraf, la aceeași pagină, se vede și mai clar confuzia. Se vorbește aici despre „recunoașterea dreptului la alfabetizare funcțională și includerea dezvoltării competențelor de literație în toate disciplinele de studiu”. Iar la pagina 18 scrie: „Ca parte a formării continue, se operaționalizează un program național de formare profesională în domeniul literației și alfabetizării funcționale a elevilor (avem în vedere alfabetizarea funcțională la lectură, matematică, științe, dar și literațiile multiple: juridică, socială, financiară, multimedia etc”. Din această formulare ar rezulta că literația este ceva diferit de alfabetizarea funcțională.

Proiectul noii legi a educației prevede înființarea unui program național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, una dintre nevoile acute ale României. Conform actului normativ, programele de formare inițială ale profesorilor propun a) module dedicate activității didactice în învățământul profesional; b) module dedicate evaluării, respectiv proiectare, realizare, interpretare, utilizare și revizuire, concomitent cu includerea în componenta de practică a competențelor în evaluare; c) un modul care să faciliteze formarea competențelor elevilor aferente disciplinei “Educație pentru viață”; d) un modul pedagogic de alfabetizare funcțională (pag.100). 

Totodată, se vorbește despre crearea unei Platforme de alfabetizare funcțională care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcțională, corelate cu profilul absolventului, pentru clasele de început de ciclu gimnazial și liceal, respectiv pentru clasele a V-a și a IX-a (pag. 61). „Nivelul de alfabetizare funcțională a beneficiarilor primari ai educației este evaluat periodic prin teste online, corespunzător fiecărui nivel și fiecărei clase”, se spune la articolul 89, alineatul 10 din legea educației.

O problemă esențială este însă cum vor fi concepute atât modulul pedagogic de alfabetizare funcțională, cât și standardele de alfabetizare funcțională atât timp cât neclaritățile conceptuale persistă. O lipsă de profesionalism sau viziune la acest capitol poate sabota întregul demers. 

De ce este importantă alfabetizarea funcțională și cum a ajuns pe masa decidenților români

În urmă cu 6 ani, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, publica raportul „Scăderea analfabetismului funcțional – o posibilă prioritate strategică în educație”, în care atrăgea pentru prima dată atenția asupra impactului economic pe termen lung provocat de rata crescută a analfabetismului funcțional în România. Lansat de CEAE în prezența consilierului prezidențial pentru Educație și Cercetare, Ligia Deca, raportul arăta, în baza modelului funcțiilor de creștere economică folosit de OECD, cu cât ar putea crește PIB-ul României, dacă analfabetismul funcțional ar dispărea.

 „În mod concret, datele OECD pentru România arată în felul următor: în scenariul optimist, în eventualitatea eliminării analfabetismului funcțional până în 2030, impactul economic pe termen lung este estimat la 296% din PIB-ul actual, iar în scenariul conservator, impactul este estimat la 211% din PIB-ul actual (OECD, 2015). Aceste simulări de trend pot fi citite în mai multe moduri și pot fi utile în ghidarea unor politici publice în educație, care-și propun să producă efecte sistemice și pe termen lung”, se arăta în raportul CEAE din 2016. Modelul în baza căruia a fost făcută estimarea a fost dezvoltat de profesorii Erik Hanushek și Ludger Woessmann și prezentat în cartea „The Knowledge Capital of Nations”, o analiză riguroasă care demonstrează că prosperitatea unei țări este direct legată, pe termen lung, de abilitățile cognitive ale cetățenilor săi. 

Odată cu lansarea raportului CEAE, tema analfabetismului funcțional a ajuns progresiv pe agenda publică din România și, în timp, necesitatea combaterii lui a devenit un obiectiv al sistemului de educație.

Este important însă ca definirea lui să fie făcută în termeni fără echivoc, iar pașii pentru atingerea lui să fie puși în practică într-un mod coerent. Altminteri, există riscul ca alfabetizarea funcțională să se transforme într-o nouă formă fără fond.

Credit foto: Pexels