Patru idei preconcepute despre știință și cum pot fi ele demontate

By octombrie 13, 2022Blog

Profesorii cu care colaborăm ne povestesc adesea cum mulți copii capătă destul de devreme ideea că ei „nu sunt buni la științe”, descurajați de multe ori de dificultățile pe care le întâmpină l aspectele matematice ale predării științelor. Din păcate, dacă nu sunt încurajați și susținuți să persevereze atunci când dau de greu, această idee se transformă în realitate, iar copiii nu au ocazia să își atingă potențialul și să descopere domenii în care s-ar putea dovedi buni dacă vor face puțin mai mult efort.

Recent, am vizitat Muzeul de Științe NEMO, din Amsterdam, o adevărată sursă de inspirație pentru predarea științelor. Cu cinci etaje pline de instalații și experimente pe care le poți face de unul singur, cu explicații simple și fascinante, locul reușește să educe și să captiveze deopotrivă. Una dintre multele teme abordate este cea a concepțiilor greșite față de știință, precum cea de mai sus, și a felului în care pot fi depășite.

„Nu sunt foarte bun la știință”. Poți totuși să devii cercetător, chiar dacă ai dificultăți la materii precum matematica sau fizica în școală pentru că cercetarea se poate face și în alte domenii .Cercetarea înseamnă mai mult decât materia de la școală. Sunt necesare și alte calități, precum abilitatea de a rezolva probleme, abilitatea de a comunica și de a gândi logic,În afară de asta, sunt foarte multe subiecte de cercetare. Poate că nu ești interesat de electricitate sau de studiul moleculelor, dar îți place să observi  comportamentul animalelor. sau poate îți place să rezolvi probleme complicate de programare.

„Nu există creativitate implicată în procesul științific”. Unii oameni cred că nu există loc de creativitate și inspirație în știință. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr. Abilitatea de a gândi creativ este foarte importantă pentru a formula ipoteze și a găsi noi modalități de a le testa. Creativitatea îți dă, de asemenea, posibilitatea de a analiza date vechi din perspective noi.

„Știința este o doar colecție de date”. Știința este mai mult decât o colecție de date izolate. Cercetătorii încearcă să explice lumea folosind teorii și legi. Ei încearcă să încorporeze fapte și datele observate în teorii coerente. Acest lucru este făcut pe baza dovezilor și a experimentelor. Totodată, ei se folosesc de descoperirile anterioare pentru a veni cu noi idei.

„Ideile științifice sunt absolute și de neschimbat”. Teoriile științifice sunt precum clădirile. datele sunt cărămizile care compun o structură sau o teorie. Toate structurile se combină pentru a forma un ”peisaj”, care descrie un anumit fenomen. Noile date sau descoperiri îi pot determina pe savanți să renunțe la o teorie veche. Uneori structura este atunci dărâmată și înlocuită cu una nouă. Alteori, teoria veche este încorporată în cea nouă, ca un caz particular (a se vedea Thomas Kuhn – Structura revoluțiilor științifice). În acest fel, ”peisajul” se schimbă de-a lungul secolelor. 

Este adevărat, există numeroase discuții în lumea științifică pe fiecare dintre aceste aspecte, mai cu seamă pe ultimele două. Nuanțele nu pot încăpea, desigur, pe un carton expus pe un perete de muzeu, unde sunt explicate la nivelul copiilor. Ce reușesc însă  să facă aceste explicații simple este să le deschidă mintea copiilor față în fața unei realități mai complexe decât pare, să le dea o idee despre cum se realizează progresul științific și să îi încurajeze să gândească.

Fotografie: Desen explicativ din Muzeul de Științe NEMO