Profesoară de chimie: „Să modifici structura anului școlar nu înseamnă să faci schimbare. E nevoie de măsuri care să ducă la schimbarea modului de predare”

By iunie 17, 2022Blog

În ultimii ani, cuvântul „schimbare” a ajuns să îi agaseze deopotrivă pe profesori, părinți și elevi. Anunțate cu aplomb și, deseori, cu puțin timp înainte de data implementării, schimbările nu vizează aproape niciodată aspecte ce țin de creșterea calității educației și nu sunt însoțite de explicații suficient de lămuritoare, de studii de impact ori mecanisme de suport care să îi sprijine pe profesori în adoptarea lor.

La Centrul de Evaluare și Analize Educaționale colaborăm cu mulți profesori care fac, din respect pentru misiunea pe care o au, eforturi continue de a îmbunătăți felul în care predau. Și vedem adesea și la ei un sentiment de exasperare atunci când vine vorba de noi schimbări în sistemul de învățământ. Multele schimbări în educație au reușit să creeze în ultimii ani doar iritare și lipsă de încredere, sabotând astfel viitoarele demersuri care chiar ar putea viza transformări reale.

Am discutat cu Rodica Răcășanu, profesor format în cadrul programului Chimia Altfel și coordonator județean în cadrul mecanismului de sprijin derulat de CEAE pentru profesorii de chimie din Dâmbovița. Am întrebat-o ce părere are despre schimbările recent anunțate de Ministerul Educației. 

„Să modifici structura anului școlar nu înseamnă să faci schimbare. E nevoie de măsuri care să ducă la schimbarea modului de predare. Cred că primul lucru care ar trebui să se facă în educație ar fi să se instruiască profesorii și să înțeleagă că, din experți, pot să devină facilitatori ai învățării. Se vorbește despre predarea centrată pe elev, centrată pe competențe. La noi, învățământul e încă centrat pe profesor. Se vorbește de centrarea pe elev de foarte mulți ani, dar eu nu o văd. Nimeni nu e evaluat pe așa ceva, poate doar pe hârtie. Eu nu am văzut o analiză reală”, spune profesoara.

Profesorii au obligația să se perfecționeze continuu și să facă dovada participării la cursuri de formare. Însă, de multe ori, aceasta este doar o formalitate. „Tu, chipurile, ai bifat activitatea respectivă, în goana după acele 90 de credite, care trebuie realizate în 5 ani. Dar ți-ai însușit cunoștințele? Le folosești? Câte sunt pentru relevante pentru obiectul pe care tu îl predai?”, se întreabă Rodica Răcășanu. 

„Venim după doi ani în care fiecare a încercat să-și facă treaba cum a putut. Multă vreme nu ni s-a spus nimic”

Pandemia i-a făcut pe profesori să se simtă și mai singuri, lipsiți de susținerea de care ar fi avut nevoie de la autorități pentru a face față unor provocări care au pus probleme și sistemelor performante de educație. „Venim după doi ani în care fiecare a încercat să-și facă treaba cum a putut. Multă vreme nu ni s-a spus nimic: cum să predai online, cum să predai sincron, asincron. În unele școli s-au mobilizat colegii și și-au transmis unii altora diferite informații. Și noi asta am reușit să facem cu mecanismul de sprijin derulat de CEAE”, explică profesoara. Însă multe progrese în materie de utilizarea tehnologiei în școli, obținute cu greu în timpul pandemiei, s-au pierdut. „Mi-ar plăcea să existe, în continuare, o colaborare online cu elevul. elevilor le place foarte mult să stea pe internet, să lucreze pe platforme. A fost foarte bine când am putut posta temele pe platformă și elevii au putut răspunde în același fel”, spune Rodica Răcășanu.

Am aflat din presă că Dâmbovița și Călărași vor fi județe pilot, în care se va corecta digitalizat la Evaluarea Națională și Bacalaureat

De cele mai multe ori, schimbările anunțate de minister nu sunt suficient de clar explicate profesorilor și le dau un sentiment nesiguranță. „Aflu că o să închei o singură medie pe an, dar nu mi se spune dacă s-a făcut vreun studiu, dacă cineva a făcut o analiză prealabilă, care este impactul scontat al aceste măsuri”. Sau să se spună dacă o astfel de schimbare a condus în vreo țară la îmbunătățiri semnificative în sistemul/ele de educație. Un alt exemplu este felul în care a fost introdusă corectarea digitalizată pilot – Dâmbovița, le Evaluarea Națională, și Călărași, la Bacalaureat. Cu mai puțin de două săptămâni înainte de începerea probelor scrise ale examenului de Bacalaureat, Rodica Răcășanu, care este și corector, nu știa cum trebuie să procedeze dacă va ajunge să corecteze lucrări din Călărași. „Am aflat din presă că Dâmbovița și Călărași vor fi județe pilot, în care se va corecta digitalizat la Evaluarea Națională și Bacalaureat. Toată lumea din Dâmbovița se întreba cum se va face scanarea lucrărilor la Evaluarea Națională. Ne întrebam cum o să procedăm la Bacalaureat dacă ne vor veni lucrările din Călărași. Le corectăm de acasă, se face un centru undeva, vom folosi laptopurile noastre, ni se vor da laptopuri? S-a făcut anunțul fără să se explice”, spune Rodica Răcășanu.

La toate acestea se adaugă birocrația și problemele de organizare deja existente în sistem. Și care erodează încrederea actorilor de care depinde evoluția educației din România.