Ce spune un profesor despre noile schimbări din educație: „Se abordează forma și se trece cu vederea fondul. Dacă aș fi un părinte care nu are legătură cu sistemul de învățământ, ce aș putea să înțeleg?”

By iunie 9, 2022Blog

O furtună într-un ocean, care agită apa doar suprafață, în timp ce în adâncuri nu se întâmplă nimic. Așa ar putea fi catalogate schimbările recent anunțate de Ministerul Educației, care, deși par majore, lasă neatinse problemele de fond ale sistemului de învățământ din România. „Se abordează forma și se trece cu vederea fondul. Și informațiile care ajung la public, sunt neclare, incomplete. Eu, dacă aș fi un părinte care nu are legătură cu sistemul de învățământ, ce aș putea să înțeleg? Se utilizează termeni precum module, modular, teste standardizate și așa mai departe, ce să înțeleg eu ca părinte?

Nu înțeleg decât că se fac niște transformări, că se schimbă semestrele cu module, că se va încheia anul cu o singură medie finală, dar nici chiar eu, ca profesor, nu înțeleg care este intenția. Nu pot să vă spun care ar fi impactul eliminării tezelor, nu înțeleg ce se va întâmpla cu acele teste standardizate”, spune Laurențiu Badea, profesor de fizică la Liceul Sanitar „Antim Ivireanu” din Râmnicu Vâlcea și fost inspector de fizică. Întrebat ce părere are despre ”schimbările” despre care se discută în ultima vreme în spațiul public, el a a remarcat lipsa unei dezbateri publice reale și lipsa unei viziuni pe termen lung asupra mizelor majore ale educației. Totodată, Laurențiu Badea a atras atenția asupra unor probleme care, deși urgente, sunt trecute cu vedere de decidenți.

Programa la liceu trebuia să fie deja schimbată. Ar fi fost o urgență

Absența noilor programe pentru liceu. Elevii care au studiat în gimnaziu după noile programe școlare, centrate pe competențe, ajung la liceu să studieze după programele vechi, în contextul în care nu sunt finalizate planurile-cadru pentru liceu. Mai mult, nu există niciun fel de discuții reale despre cum ar trebui să arate aceasta. „Programa la liceu trebuia să fie deja schimbată. Copiii care au studiat la gimnaziu după o nouă programă, centrată pe competențe, sunt acum la liceu. Elevul de a opta care a terminat pe programă nouă ar fi trebuit să înceapă și liceul pe programă nouă. Ar fi fost o urgență, cu asta ar fi trebuit începută discuția publică, dar, din păcate, eu nu văd absolut niciun fel de mișcare în zona asta. Să luăm cazul fizicii, poate există niște propuneri de la profesori, și eu aș avea niște propuneri. Să reeșalonăm anumite mari teme ale fizicii – de exemplu, optica să nu mai fie neapărat studiată în clasa a noua. Trebuie să existe niște discuții mai cuprinzătoare, care să privească holistic un anumit ciclu de învățământ, cel liceal astfel încât să ne apucăm de treabă și să concepem programele pentru fiecare an școlar. Nu există niciun fel de inițiere a unor asemenea discuții la niciun nivel”, spune Laurențiu Badea. Grupurile de lucru formate acum aproape 2 ani pentru a lucra la noile programe pentru liceu au fost nevoite să realizeze ”repere metodologice” pentru clasa a IX-a, ca o soluție de avarie în lipsa noilor planuri-cadru.

„De atâta timp se vorbește de centrarea pe competențe, de atâta timp se vorbește de centrarea pe elev, dar asta se face în câteva insule izolate”

La câțiva ani după introducerea noilor programe la gimnaziu, mulți profesori nu sunt încă familiarizați cu predarea și evaluarea centrate pe competențe. Iar ministerul face prea puțin efort în acest sens. „Predarea centrată pe competențe nu e ceva la îndemână. Pur și simplu, sunt multe situații în continuare în care un profesor își gândește activitățile pornind de conținutul manualului, deși manualul este doar un auxiliar. Sau pornind  de la lista de conținuturi din programă. Cine se centrează pe conținuturi este însă anacronic.

Trebuie să te centrezi pe competențe. Nu te centrezi doar pe cunoștințe, ci dezvolți abilități, încurajezi atitudini, este mai complex totul. S-a înțeles și în continuare se înțelege greșit noțiunea de unitate de învățare. Un număr nedorit de mare de profesori au înțeles și înțeleg că unitatea de învățare înseamnă un capitol. Unitatea de învățare, în noua viziune centrată pe competențe, înseamnă un grup de lecții, mai mic, mai mare, prin care eu pot să țintesc dezvoltarea a două, trei, patru competențe clare, bineînțeles implicând și cunoștințele corespunzătoare. Dar vedeți că, din start, este o altă așezare a intenției dascălului. 

Trebuia o mai mare implicare a Ministerului Educației și inițierea unor adevărate dezbateri publice, regionale sau la nivel de cercuri pedagogice. În continuare, multe cercuri pedagogice la nivel de județe se desfășoară după tipicul vechi. Sunt puși unul – doi „ghinioniști”, care au nevoie de niște puncte la vreun dosar, să conceapă o prezentare în legătură cu ceva și, gata, s-a bifat activitatea. Grosul profesorilor nu au apucat să participe la un curs precum „Fizica Altfel”, făcut de CEAE, astfel încât să înțeleagă lucrurile în profunzime sau să fie convinși de beneficiile predării centrate pe competențe. Pentru că nici mai de sus nu vine această dorință, nu vine acest vânt al schimbării. 

De atâta timp se vorbește de centrarea pe competențe, de atâta timp se vorbește de centrarea pe elev, dar asta se face în câteva insule izolate. Nu o să se facă pași importanți în direcția această, dacă nu va exista clar o dorință la nivelul decizional potrivit – guvernamental, ministerial. Iar cei de acolo nu se vor implica cu adevărat. Nu în sensul de a trimite corpul de control ca să se uite la felul în care ai scris un proces verbal. Ci să procedeze așa cum ar trebui să facem și noi cu elevii, să îi încurajăm să producă idei, să discute, să se exprime, să se ajungă la niște concluzii, la niște numitoari comuni. Ei, cei de sus, de ce nu fac așa, cu noi, profesorii?”, se întreabă Laurențiu Badea. Atâta vreme cât cei din zona de decizie nu înțeleg care sunt schimbările cu miză, care să conducă la creșterea calității sistemului de educație, problemele uriașe ale învățământului românesc vor continua să se perpetueze.

„În spațiul public nu se discută nimic despre revizuirea felului în care se vor concepe examene naționale”

O altă problemă este că nu există o discuție de profunzime pe tema evaluării în general, dar nici pe tema rolului și limitelor testării standardizate. Iar în cazul acesteia din urmă, de ce nu discutăm și despre cum să creăm itemi care să evalueze competențe, nu cunoștințe?

„Ce mi-aș dori ar fi crearea unei dezbateri publice reale, dar reale, și aducerea în discuție a tuturor fațetelor problemei. Nu doar cuantificarea prin evaluare a nivelului de cunoștințe și însușire a algoritmilor de calcul, pentru că, de fapt, asta am impresia că va rămâne în continuare. În spațiul public nu se discută nimic despre revizuirea felului în care se vor concepe examene naționale. Vor rămâne și dascălul, și părinții, și elevii captivi unor reflexe rutiniere, care nu fac altceva decât să niveleze diversitatea și să înăbușe creativitatea”, crede Laurențiu Badea.

„Și testarea standardizată are rolul ei, dar trebuie să ne gândim la rolul ei. Ar trebui să aibă un rol mai degrabă ajutător în procesul de învățare, nu determinant pentru procesul de învățare”

Potrivit lui, evaluarea standardizată are și rolul de a face o diagnoză a sistemului de educație, dar nu poate avea un rol determinant în învățare. „Până la urmă, ce se spune că se dorește? Există declarații publice conform cărora se dorește respectarea diversității naturii umane, încurajarea  gândirii critice, aprinderea flăcării curiozității în timpul procesului de învățare, dezvoltarea abilității de a investiga și a afla, dezvoltare prin învățarea constructivistă, încurajarea creativității. Trebuie să facem copilul să simtă, măcar de câteva ori în perioada cât este elev, acel sentiment unic al producerii de idei originale. Dacă noi continuăm să facem procesul de învățământ obedient standardizării, cum se împacă una cu alta? Nu se înăbușe diversitatea și încurajarea exprimării talentelor cu care fiecare elev este înzestrat? Testarea standardizată trebuie să aibă un rol diagnostic al sistemului.  Pe mine ca profesor mă ajută standardizarea, dar să mă ajute ca o bază de plecare, fără să mi se înăbușe creativitatea. Dacă, așa cum pare că vor decurge lucrurile, va exista obediența față de standardizare, eu nu mai rămân un dascăl creativ. Rămân dascăl supus programei de examen, stilului de itemi, subiectelor, sarcinilor de lucru în continuare. Din câte văd, ca stil, ca solicitare, la examenele naționale se vizează în mare măsură cunoștințele îngurgitate. 

„Este o discuție mai complicată, care văd că se evită, poate din comoditate. Cum să creăm teste standardizate care să măsoare competențe, nu cunoștințe?”

Este o discuție mai complicată, care văd că se evită poate din comoditate. Cum să creăm teste standardizate care să măsoare competențe, nu cunoștințe? Din ceea ce am văzut, se tot repetă cuvântul ”standardizare”. Sunt importante cunoștințele, dar ce facem cu competențele specifice, cu atitudinile din programă? Evaluare nu se face doar prin teste standardizate, evaluarea se face de-a lungul procesului de învățământ și prin observație, și printr-un fel de mentorat al meu ca dascăl în raport cu elevul”, spune Laurențiu Badea. Este unul dintre profesorii cu experiență în programul „Fizica Altfel” și, în calitate de coordonator județean al mecanismului de sprijin inițiat de CEAE în Vâlcea, are experiență în a-i ajuta pe profesori să facă progrese în procesul de predare. 

El explică faptul că evaluarea are și un rol formativ, care să sprijine elevii în procesul de învățare. ”Să fiu un sfătuitor al lui, un îndrumător, nu să-i pun niște cătușe la mâini astfel încât să nu-și poată desface larg brațele” 

O nevoie urgentă în sistemul de educație este introducerea  unor  standarde de performanță. Doar în acest fel s-ar putea ajunge ca și evaluările curente, făcute de profesor la clasă, să fie unele obiective. N-am mai avea astfel diferențe chiar și de 3-4 puncte între media din școala generală la o disciplină și nota primită la Evaluarea Națională de către un elev.

Sursa fotografiei de deschidere: Facebook Ministerul Educației