Acest articol prezintă în detaliu nu doar ceea ce se întâmplă la firul ierbii în proiectele „Fizica altfel” şi „Chimia altfel” (cum percep profesorii şi elevii utilizarea la clasă a metodelor inductive), ci şi elemente care ţin de strategia din spatele primului proiect. Articolul publicat de Recorder.ro poate fi găsit aici.
Pe scurt, Alexandru este unul dintre cei mai cunoscuţi consultanţi în social media din România.
A început să scrie pe un blog personal în 2006, când fenomenul nu era foarte cunoscut în România. La sfârşitul anului 2010 a devenit Social Media Manager la Banca Comercială Română, iar în martie 2013 a trecut la viața de agenție, unde a coordonat un departament de Facebook Marketing în cadrul Spada. Pentru că i-a plăcut foarte mult domeniul, în 2012 a început să organizeze cursuri de marketing şi comunicare în social media, cursuri pe care le-au absolvit, în ultimii cinci ani, peste 500 de companii din România şi care sunt recunoscute în toată ţara. Din martie 2015 a ales să se ocupe exclusiv de aceste cursuri, iar în august 2015, împreună cu Andrei Roşca, a înfiinţat Social Smarts, companie de cursuri intensive pentru dezvoltarea abilităţilor sociale.
Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?
Nu mi-a plăcut nicio materie la școală, dar am tolerat orele de informatică, pentru că aveam acces la un PC vechi și era fascinant pentru mine, ceva atât de avansat nu văzusem niciodată. Mai târziu, când am primit cadou de la părinți un PC, ora de informatică a devenit și ea insuportabilă, pentru că lucram în Pascal, un limbaj de programare antic și extrem de plictisitor. Sincer să fiu, nu îmi plăceau profesorii, care erau lipsiți complet de orice dorință de a ne învăța ceva, iar de aici materiile au devenit irelevante. Read More
În ultimii ani, CEAE a format peste 1.900 de profesori pentru a preda fizica și chimia prin metode inductive, care transformă fiecare lecție într-un proces fascinant de descoperire. În timpul cursurilor de formare, profesorii s-au pus în locul elevilor, au încercat să își imagineze ce dificultăți au, ce întrebări le trezesc curiozitatea, ce le devine limpede după o lecție și ce le rămâne în continuare în ceață. Au început ei înșiși un proces de descoperire care să îi ajute să preschimbe pentru copii un anumit capitol din programă într-o călătorie palpitantă. Astfel, au reușit să îi transforme pe elevi din simpli receptori ai mesajului transmis de la catedră în arhitecți ai propriului proces de învățare.
Faptul că cineva devine actor în procesul de învățare este o forță uriașă, care îl duce înspre dezvoltarea de cunoștințe și abilități. Este una dintre marile schimbări aduse de programele „Fizica Altfel” și „Chimia Altfel”, prin intermediul căruia sunt formați profesorii de științe din România. Pentru ca schimbarea să devină ireversibilă, să ajungă la un număr tot mai mare de copii și să fie vizibilă la toate orele de fizică și de chimie predate de profesorii „altfel” este nevoie însă de mai mult.
25 de profesori de fizică din județul Vâlcea au venit la cursurile de formare ținute de Laurențiu Marin Badea, pentru a învăța cum să le predea copiilor prin metoda investigației, în cadrul programului „Fizica Altfel”, derulat de CEAE. Apoi alți 25, iar cererile vin în continuare. „S-a răspândit vestea, efectul acestei abordări asupra copiilor este extraordinar”, spune Laurențiu Marin Badea, profesor de fizică la Liceul Sanitar „Antim Ivireanu” din Râmnicu Vâlcea și formator în cadrul programului „Fizica Altfel”.
De exemplu, le-a dat elevilor lui o altfel de temă pentru acasă: să construiască un barcă cu un motor simplu cu abur. Pentru copii au urmat zile de efervescență. „Au început practic să facă navomodelism: unii au venit cu bărci din tăvi de cozonac, alții din polistiren, cu catarge, cu pânze. Ne-a venit ideea să facem demonstrații cu ele și am ieșit în curtea școlii. Când au început ai mei nu s-a mai ținut nicio oră, toți au venit în curte să îi vadă”, povestește profesorul.
Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale anunță începerea procesului de selecție pentru ocuparea unui post de MANAGER DE PROIECT.
În calitate de manager de proiect vei contribui atât la derularea proiectelor organizației aflate în implementare, cât și la dezvoltarea altora noi. Vei avea șansa de a lucra cu o echipă care se ocupă de unele dintre cele mai provocatoare și de impact proiecte din zona educației. Într-unul din acestea, au fost deja formați peste 1.800 de profesori să predea altfel fizica la școală (aproape 40% din numărul total de profesori); mai multe detalii găsești aici și aici. Ne-am propus ca abordarea propusă de noi să ajungă la toţi profesorii de fizică. Mai mult, intenţionăm să extindem abordarea și la alte științe exacte (proces început deja la chimie, unde am pregătit peste 100 de profesori). Dincolo de derularea de proiecte la firul ierbii, suntem interesaţi şi de politici publice.
Trimite-ne candidatura ta până pe 15 aprilie, pe adresa contact@ceae.ro Află mai multe aici.
În discuțiile despre educație este pomenită tot mai des și pe bună dreptate necesitatea de a dezvolta în cadrul procesului de învățare abilitățile STEM. Acronimul pentru Science, Technology, Engineering and Mathematics (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) atât de mult folosit în planuri, strategii, dezbateri reprezintă mult mai mult decât o mențiune care poate face un CV mai atrăgător decât altul. Ci poartă în el forța cunoașterii și a rațiunii care, potrivit experților în educație, economie sau știință va face diferența, în viitorul deloc îndepărtat, în evoluția indivizilor și a națiunilor.
În cartea „The Case for STEM Education. Challenges and Opportunities”, profesorul american Rodger Bybee clarifică scopurile „educației STEM”. Aceasta ar trebui să contribuie la o societate alfabetizată științific, la crearea unei forțe de muncă dotate cu acele competențe necesare secolului 21, la o cercetare avansată și la o dezvoltare a forței de muncă axate pe inovație. Ce înseamnă alfabetizare științifică? În opinia lui Bybee înseamnă cunoștințele, atitudinile și abilitățile unui individ de a identifica în viața reală întrebări și probleme, de a formula explicații și de a trage concluzii științifice. Înseamnă înțelegerea felului în care funcționează disciplinele STEM și felul în care au modelat acestea mediul material, intelectual și natural. Înseamnă disponibilitatea de a aborda problemele legate de STEM ca un cetățean constructiv, preocupat și capabil de reflecție.
„Dacă nu schimbăm felul în care facem educație, în 30 de ani de acum înainte vom avea mari probleme”
Multe dintre job-urile de astăzi vor dispărea în deceniile următoare, din cauza automatizării și a inteligenței artificiale, ce vor ajunge la un nivel suficient de ridicat încât să poată prelua acele sarcini repetitive, care cer un nivel scăzut de calificare. Potrivit McKinsey Global Institute, până în anul 2030 roboții ar putea înlocui munca făcută de 800 de milioane de oameni, iar estimările făcute de think tank-ul european Bruegel arată că mai mult de jumătate din job-urile din Uniunea Europeană riscă să dispară, ca urmare a evoluțiilor tehnologice. Estimările au la bază informațiile prezentate în 2013 de cercetătorii Carl Benedikt Frey și Michael A. Osborne în cadrul unui studiu realizat la Oxford pe tema viitorului pieței muncii.
Aceștia au susținut că progresul tehnologic în materie de robotică, inteligență artificială și învățare automată a mașinilor amenință acele slujbe prost plătite și slab calificate din sectoare imune anterior la automatizare.
La începutul secolului XX, abilitățile cognitive necesare forței de muncă erau de nivel scăzut. În ultimele decenii însă, s-a produs o schimbare majoră: a scăzut progresiv numărul locurilor de muncă în care erau necesare abilități fizice și abilități cognitive rutiniere. Munca a devenit mai tehnică și mai analitică, iar numărul joburilor în care sunt necesare abilități intelectuale dezvoltate și de rezolvare de probleme complexe a crescut.
În noua arhitectură a pieței muncii, un rol extrem de important îl vor avea abilitățile legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică, esențiale în ramurile economice unde inovația și progresul tehnologic au o pondere importantă. Astfel, până în 2027, va avea loc în SUA o creştere a numărului de joburi „non-STEM” cu 9%, pe când creşterea numărului de joburi în domenii ce țin de STEM va fi de 13%. Și aici apare o primă problemă: există deja un deficit de forță de muncă calificată pentru joburi care țin de domeniile STEM în S.U.A. și în multe țări din U.E în condițiile în care numărul acestora continuă să crească. Iar în România, unde rata analfabetismului științific este uriașă, ajungând la 38% în 2015, decalajul este și mai mare.
Pentru mulţi elevi experimentele de la orele de fizică şi chimie s-au transformat în numere de magie. Mai multe detalii despre cum este posibil găsiţi aici.
Primul lucru pe care elevul îl învață la ora de chimie este acela că greșeala poate fi o sursă de învățare, spune profesoara Rodica Răcășanu, care predă această materie la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Moreni. Iar atunci când nu se mai tem de greșeală, copiii devin extrem de activi și creativi, lucrează bine unul cu celălalt, raționează, argumentează.
Rodica Răcășanu este unul dintre profesorii formați în cadrul proiectului „Chimia Altfel”, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, astfel încât să folosească la clasă metodele inductive, care stimulează curiozitatea copiilor și îi încurajează să găsească explicații. În momentul în care a început să își schimbe abordarea, rezultatele s-au văzut imediat. O spun chiar elevii ei. „La ora de chimie, fiecare dintre noi este propriul său profesor. Investigăm, descoperim și ne explicăm singuri utilizând multe metode captivante, inovative,ce te fac să te simți ca un mic Sherlock Holmes ce încearcă să descopere cheia misterului”, este de părere Mario Pican, elev în clasa a VII-a.
