La începutul secolului XX, abilitățile cognitive necesare forței de muncă erau de nivel scăzut. În ultimele decenii însă, s-a produs o schimbare majoră: a scăzut progresiv numărul locurilor de muncă în care erau necesare abilități fizice și abilități cognitive rutiniere. Munca a devenit mai tehnică și mai analitică, iar numărul joburilor în care sunt necesare abilități intelectuale dezvoltate și de rezolvare de probleme complexe a crescut.
În noua arhitectură a pieței muncii, un rol extrem de important îl vor avea abilitățile legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică, esențiale în ramurile economice unde inovația și progresul tehnologic au o pondere importantă. Astfel, până în 2027, va avea loc în SUA o creştere a numărului de joburi „non-STEM” cu 9%, pe când creşterea numărului de joburi în domenii ce țin de STEM va fi de 13%. Și aici apare o primă problemă: există deja un deficit de forță de muncă calificată pentru joburi care țin de domeniile STEM în S.U.A. și în multe țări din U.E în condițiile în care numărul acestora continuă să crească. Iar în România, unde rata analfabetismului științific este uriașă, ajungând la 38% în 2015, decalajul este și mai mare.
Disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, le oferă elevilor cunoștințele științifice și tehnice de bază. În al doilea rând, au o contribuție mare în formarea abilităților de bază ale elevilor. Care sunt abilitățile de bază necesare în următorii ani? Potrivit World Economic Forum, pe piața muncii vor putea avea succes acei angajați care dau dovadă de gândire critică, creativitate, capacitatea de a coopera cu ceilalți, inteligență emoțională.
De aceea, este momentul să ne gândim serios la ce abilități trebuie să le construim elevilor de astăzi și să acționăm în acest sens. Pentru că de felul în care va arăta educația depinde felul în care va evolua România în următoarele decenii.
De ce e nevoie de o pondere ridicată a disciplinelor STEM în noile planuri-cadru
Ministerul Educației a pus în dezbatere planurile cadru pentru învățământul liceal, filiera teoretică, care conține trei variante care propun procente diferite alocate disciplinelor din trunchiul comun, curriculumul diferențiat și curriculumul la decizia școlii. Centrul de Evaluare și Analize Educaționale argumentează, într-o adresă înaintată Institutului de Științe ale Educației şi Ministerului Educaţiei Naţionale pe 26 ianuarie, de ce este nevoie ca noile planuri-cadru să acționeze în direcția dezvoltării educației pentru STEM. „Considerăm că Varianta 1 dintre cele trei variante supuse consultării publice corespunde în cea mai mare măsură unui profil adecvat secolului XXI al unui absolvent de liceu teoretic real. În opinia noastră, această variantă asigură, în primul rând, echilibrul necesar între ariile curriculare și între discipline pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor de liceu.
În al doilea rând, ponderea importantă alocată ariei curriculare „Matematică și științe ale naturii” constituie o demonstrație directă a unei susțineri puternice prin politici curriculare a educației pentru STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics)”, se arată în adresa înaintată de CEAE, în urma consultărilor cu un număr important de profesori de fizică, mulți dintre ei implicați în programul național „Fizica Altfel”.
Disciplinele STEM, o forță călăuzitoare pentru schimbările economice
Profesorul Rodger Bybee, fost președintele al Forumului Științifc al OECD, susține că disciplinele STEM au devenit o forță călăuzitoare atât pentru schimbările economice, cât și pentru cerințele angajatorilor, mai cu seamă în țările dezvoltate. Matematica şi ştiințele naturii au un statut aparte între aceste discipline: ele stau la baza cunoaşterii din cadrul disciplinelor tehnologice şi inginereşti. Prin urmare, nu este suficient ca ştiințelor naturii să li se acorde ponderea cuvenită în planurile cadru, ci mai trebuie îndeplinite câteva condiții: a) ca disciplinele care țin de ştiințele naturii să-şi propună să formeze abilitățile care sunt importante în economia de astăzi; b) profesorii să fie pregătiți să utilizeze la clasă metode potrivite pentru formarea unor asemenea competențe (Comisia Europeană recomanda de acum câțiva ani trecerea de la metodele deductive la cele inductive); un asemenea pas nu doar că îi ajută pe elevi să înțeleagă mai bine disciplinele studiate, ci le şi trezeşte interesul pentru studierea mai aprofundată a acestor discipline.
