La emisiunea ”În fața ta”, de la DIGI 24, s-a discutat nu doar despre cum a fost posibil ca programul ”Fizica Altfel” să ajungă în faza de scalare, ci și despre consecințele analfabetismului științific. Una dintre consecințele grave ale acestuia s-a putut vedea după ce a izbucnit pandemia de COVID-19 (este vorba despre felul cum reacționează o parte a populației la recomandările epidemiologilor).
După lansarea raportului Harta educației științifice bazate pe investigație în Europa, a fost acordat un interviu pentru Libertatea. S-a discutat, între altele, despre legătura între nivelul de alfabetizare științifică al oamenilor și modul în care ei se raportează la recomandările făcute de specialiști/ autorități în timpul pandemiei (cu scopul de a scădea amploarea acesteia).
În timpul școlii, elevii iau nenumărate note, dintre care unele, precum cele la examenele naționale sau la admiterea în diferite unități de învățământ, le influențează major traseul educațional și chiar profesional. Scopul notării este acela de a reflecta în mod real nivelul abilităților unui copil, dar și de a-l plasa corect, pe o scală a rezultatelor, în relație cu elevii de aceeași vârstă.
De multe ori, la matematică elevii rezolvă exerciții și probleme folosind formule pe care le-au memorat mecanic. Chiar dacă ajung la rezultatul corect în timp ce își fac tema sau în timp ce dau un test, felul acesta de a învăța nu este unul de profunzime și, prin urmare, nici de durată. Read More
România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstarea socială, relevă Indicele de Progres Social, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. Clasamentul, în care România se situează pe locul 45 din 163 de țări, este realizat după analiza a trei domenii: nevoile de bază (hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală), bunăstarea (accesul la educație de bază, accesul la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului) și oportunitățile (drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată).
Ce ai spune, dacă ai ști cu siguranță că o acțiune pe care o faci astăzi va avea efecte peste douăzeci de ani? Cum te-ai duce acum la serviciu, dacă ai putea călători în timp și ai putea vedea, peste ani, consecințele unui șir de decizii pe care le iei în momentele apropiate vorbirii? De multe ori, meseria de profesor pune la încercare limitele și aduce frustrări care pot să îi facă pe cei care o practică să uite de ce sunt de fapt acolo și ce impact uriaș pot avea asupra copiilor pe care îi au în față.
Dorim să prezentăm câteva argumente privind proiectele planurilor-cadru pentru învățământul gimnazial şi liceal aflate în consultare publică, care să arate de ce nu este dezirabilă reducerea numărului de ore la disciplinele din aria matematică și științele naturii (fizică, chimie, biologie). Am analizat cu atenție variantele propuse, implicând în acest demers un număr important de profesori de fizică, în special cei cu care am avut ocazia să colaborăm în proiectul nostru de nivel național „Fizica altfel”. În opinia noastră, variantele de planuri-cadru în care nu se elimină din orele de științe (atât pentru gimnaziu, cât şi pentru liceu), asigură, în primul rând, echilibrul necesar între ariile curriculare și între discipline pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor de liceu. În al doilea rând, disciplinele care susțin educația pentru STEM (științele naturii, matematică, tehnologie, inginerie) ar trebui să constituie o prioritate pe termen lung a dezvoltării și modernizării învățământului din țara noastră și de aceea, ar trebui să nu li se diminueze importanța prin reducerea numărului de ore alocate.
În urmă cu 13 ani, Comisia Europeană trăgea un semnal de alarmă după scăderea interesului pentru științe al elevilor din statele membre. În viitorul apropiat, numărul cetățenilor europeni care puteau să înțeleagă fenomene ale naturii, să formuleze ipoteze, să interpreteze date și să tragă concluzii ar fi urmat să scadă. Raportul lansat la vremea respectivă avertiza şi că, în aceste condiții, capacitatea de inovare și cercetare a Uniunii s-ar fi diminuat, ceea ce ar fi dus la dezavantaje vizibile în plan economic. Vedem astăzi însă că absența unor noțiuni științifice de bază, dar și absența gândirii critice are, în contextul pandemiei de Covid-19 consecințe mult mai grave.
Închiderea școlilor a mutat educația în online, iar profesorii au fost nevoiți să se adapteze rapid noilor condiții. Mulți dintre profesorii din programul „Fizica Altfel” au continuat să țină legătura cu elevii lor și să le predea la distanță.
Am vrut să aflăm de la ei ce instrumente online au folosit în timpul pandemiei pentru a-şi ţine orele, cum au comunicat cu colegii de cancelarie şi cu copiii, dar și dacă elevii lor au avut dispozitivele necesare pentru a participa la cursurile online.
Foto: Fragment din manualul de fizică de clasa a VII-a apărut la Editura Art. Autori: Victor Stoica, Corina Dobrescu, Florin Măceșanu, Ion Băraru
Ion Băraru, profesor de fizică la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța și coordonatorul Centrului de Pregătire pentru Performanță – Fizică din municipiu, a fost multă vreme inspector școlar. Își amintește că, odată, la un concurs, profesorii au avut de făcut un proiect didactic pentru clasa a VI-a – oglinda plană. „Toți, dar absolut toți, au început în următorul fel: Desenăm pe tablă o oglindă și scriem mersul razelor. Niciunul nu a spus: Le dăm copiilor oglinzi și îi lăsăm să construiască imaginea în mod experimental. Nu, au spus: Desenăm pe tablă. Ideea de experiment a ieșit total din capul multor profesori de fizică. Copiii își construiesc imagini greșite, se uită pe internet și culeg informații nefiltrate și este extraordinar de nociv”, povestește Ion Băraru.
