Foto: Sciencelibrary.info
„Înaintea revoluției științifice, știința era saturată de religie și de ceea ce numim azi filozofie și nu-și stabilise raportul cu matematica. În fizica și astronomia de după secolul XVII mă simt ca acasă.
Read More
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea luna trecută că discuția despre planurile cadru a ajuns într-un impas și vorbea despre amânarea definitivării lor.
Read More
La ultima ediție a testelor TIMSS, elevii români de clasa a opta au obținut un scor mediu de 479 de puncte la matematică, situându-se pe ultimul loc din UE.
Testul pe care l-au dat a evaluat performanțele elevilor la patru capitole – numerație, algebră, geometrie și date și probabilități. Elevii români au obținut cel mai bun scor la algebră – cu 11 puncte peste media țării, și cel mai slab la capitolul date și probabilități – cu 21 de puncte sub această medie.
Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, a explicat pentru Școala 9 cum învățatul pe de rost la materii logice ne face ca adulți să nu mai credem în reguli și, prin urmare, să nu le mai respectăm, cum a fost în pandemie. Aici, articolul integral
În clasă, calitatea întrebărilor și problemelor la care sunt chemați să răspundă elevii are un impact covârșitor asupra calității învățării. O întrebare bună orientează mintea spre o înțelegere de profunzime, antrenează atenția și spiritul de observație, la fel cum o întrebare slabă o poate menține între zidurile înguste ale clișeelor.
În timpul orelor de fizică predate prin metoda investigației, profesorii pleacă mereu de la o întrebare care să le stârnească copiilor curiozitatea.
„Scoateți o foaie de hârtie” este propoziția care a stârnit anxietatea multor elevi, care știau că urmează o temută lucrare de control. Însă, cu ghidajul potrivit, foaia ținută la începutul orei de un copil se transformă într-o veritabilă fundație pentru învățare. În școlile din Germania, profesorii predau matematica pornind de la înțelegerea intuitivă pe care elevii o au asupra noțiunilor pe care urmează să le studieze.
În toamna lui 2019, profesorii vâlceni care au participat la programul „Fizica Altfel” au avut primele întâlniri în cadrul mecanismului de sprijin pus la punct de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale pentru a facilita schimbul de experiență profesională și găsirea de soluții la provocările comune. La început, au fost reticenți, își amintește profesorul Laurențiu Badea, directorul adjunct al Liceului Sanitar „Antim Ivireanul” din Vâlcea, cel care conduce mecanismul de sprijin în Vâlcea.
Săptămâna trecută, Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (IEA) a dat publicității rezultatele pe 2019 la studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” (TIMSS), la care au participat peste 580.000 din peste 60 de state. Și la această ediție a TIMSS, România, unde la testare au participat elevii de clasa a VIII-a, a continuat să se situeze sub media de 500 de puncte, păstrându-și în timp locul locul pe scara valorică.
În 2007, cercetătorul Octavian Micu își lua doctoratul în fizică teoretică la Universitatea din Alabama, SUA. Ulterior, avea să facă cercetare post-doctorală în Germania, la Technische Universität Dortmund, pentru ca mai apoi să se reîntoarcă în țară. Astăzi, Octavian Micu este cercetător științific gradul 1 (CS 1) la Institutul de Știinte Spațiale (filială a INFLPR) și își desfășoară activitatea în domeniul fizicii găurilor negre și a gravitației cuantice, iar recent a creat un blog d-ale-cercetarii.ro.
Cu unitățile de învățământ închise și educația mutată în online, o temă de discuție își ocupă acum locul pe agenda publică: rolul pe care școala îl are nu în însușirea de cunoștințe, ci în formarea de atitudini, crearea de deprinderi sociale, educarea de comportamente. Multe voci susțin astăzi redeschiderea școlii și deplâng faptul că, în timpul educației online, elevii sunt lipsiți de interacțiunea față în față, formatoare, cu profesorul și cu colegii. Iar în lipsa ei nu își vor dezvolta acele abilități care, în cele din urmă, au nevoie ca să participe, în calitate de cetățeni implicați, în societate.
