Tag

sistemul de educație Archives - Centrul de Evaluare si Analize Educationale

Profesorul de matematică Sorin Borodi: „La clasele primare, peste 80% din probleme trebuie să aibă legătură directă cu viața elevului. În clasa a cincea, 75%”

By | Blog

Felul în care se predă acum matematica în România seamănă cu construirea unui bloc în deșert, crede profesorul Sorin Borodi, care predă această materie la Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian” din Dej. „Imaginați-vă că, în mijlocul deșertului, într-o zonă lipsită de drumuri de legătură, le spui pur și simplu unor oameni: Puneți bucățile de beton una peste alta, fără să le spui măcar că ei construiesc un bloc. Asta e situația în ceea ce privește predarea matematicii în România”, spune profesorul Borodi.

Read More

„Nu poți să îți găsești pasiunea, dacă tu ești o entitate pasivă în actul educației”. De ce au nevoie copiii atunci când merg la școală

By | Blog

Cu pasiunea lor de a descoperi și curiozitatea lor vie, copiii pun cele mai bune întrebări și, de departe, cea mai prețioasă este: „De ce?” Aproape fiecare drum spre învățare și aproape orice efort care duce spre cunoaștere își au răspunsul în această întrebare scurtă, căreia de multe ori adulții îi găsesc un răspuns care închide orice cale spre evoluție: „Pentru că trebuie”. Bine, bine, dar de ce trebuie?, ar răspunde un copil căruia sistemul nu i-a amorțit dorința de a cunoaște.

Avem în România un sistem de învățământ preuniversitar, în care sunt încadrați peste 3 milioane de elevi și 250.000 de profesori. De ce merg acești oameni, mari și mici, aproape în fiecare zi a anului școlar în unitățile de învățământ în care petrec ore bune din zi? Care este adevăratul scop care trece de orizontul îngust al notelor, al nevoii de a lua Bac-ul sau de a intra la facultate, al necesității de a lua un salariu? Care este răspunsul legitim și nu cel pervertit de compromisurile zilnice?

Read More

O altfel de educație. De ce schimbări are nevoie școala românească?

By | Blog

A început un nou an școlar, iar străzile s-au umplut de elevi cu ghiozdanul în spate. Îi vedem mergând pe trotuar de mână cu părinții lor sau traversând strada, îi vedem în librării în căutare de rechizite, la supermarket ori la mall după terminarea cursurilor. Vedem copii în uniforme în metrou, alături de bunici sau de bone, copii în uniforme jucându-se în parcuri.

Este o imagine la care merită să medităm o vreme și pe care se cuvine să o păstrăm în minte atunci când ne gândim la educație.  Pentru că adesea educația este făcută ca și când copiii n-ar trebui să părăsească niciodată sala de clasă.

Sistemul de învățământ pierde din vedere că un copil nu este un executant al unor sarcini trasate în perimetrul școlilor, iar miza educației nu este reprezentată de fișe, clasamente, statistici și rapoarte. Copilul dus astăzi de mână de părinte spre școală va ajunge nu peste multă vreme să conducă mașina, să lucreze, să ia decizii care vor avea impact asupra celor din jurul său, să voteze. Când ne vom întâlni cu acest adult ceva mai tânăr decât noi, în diferite contexte de viață, vom vrea de la el să fie profesionist, responsabil, politicos, etic, rațional, orientat înspre soluții. Însă dacă actuala stare de lucruri se perpetuează în sistemul de educație de la noi, șansa să întâlnim în țară peste două-trei decenii astfel de tineri scade dramatic cu fiecare an ce trece. Read More

Cătălin Teniță: ”Mi-a plăcut mereu să explorez singur.”

By | Visurile lor

Catalin Tenita, Founder at Zelist/Zelist Monitor + TreeWorks, initiator Geeks for Democracy, a terminat vreo 60 de carti anul trecut si a lasat 15 incepute. Ocoleste o singura specie de carti: cele de specialitate.

La întrebarea: ”Cum te-au influențat profesorii?” răspunde fără să stea pe gânduri: ”Cred ca dincolo de materiile în sine, am învățat de la profesorii care mi-au plăcut care trebuie să fie trăsăturile pentru a fi plăcut. Simplitate, previzibilitate, deschidere, eliminarea balastului.Cred că asta trebuie să fie una dintre direcțiile învățământului. Construirea de caractere, nu de indivizi care acumulează doar niște informații.”

 

Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Sincer a trecut atâta timp încât am uitat. Poate părea ciudat, dar vorbesc serios. Când eram de vârsta grădiniței mi-a plăcut să mă joc cu cuburile. Aveam o sacoșă enormă de cuburi și le potriveam în toate felurile posibile. Făceam case. I-am luat fiicei mele un Lego Architecture și mi-am adus aminte instant cum le potriveam atunci, cum descopeream cum trebuie făcute ziduri stabile, cum să schimbi unghiurile, cum să faci arce. Dacă aș avea mai mult timp liber m-aș juca și acum cu cuburile.

Read More