Profesorul de matematică Sorin Borodi: „La clasele primare, peste 80% din probleme trebuie să aibă legătură directă cu viața elevului. În clasa a cincea, 75%”

By June 7, 2019Blog

Felul în care se predă acum matematica în România seamănă cu construirea unui bloc în deșert, crede profesorul Sorin Borodi, care predă această materie la Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian” din Dej. „Imaginați-vă că, în mijlocul deșertului, într-o zonă lipsită de drumuri de legătură, le spui pur și simplu unor oameni: Puneți bucățile de beton una peste alta, fără să le spui măcar că ei construiesc un bloc. Asta e situația în ceea ce privește predarea matematicii în România”, spune profesorul Borodi.

Acesta vorbește de gradul de îndepărtare al predării de elev, de nivelul exagerat de abstractizare care nu ține seama de vârsta și interesele copiilor. „La clasele primare, peste 80% din probleme trebuie să aibă legătură directă cu viața elevului. În clasa a cincea, procentul ar trebui să fie de 75%, iar la clasa a opta de minimum 50%. Și nu mă refer la formulări artificiale, de genul: găsiți numărul elevilor dintr-o școală, o situație pe care un copil nu o va avea de rezolvat niciodată. Ci de probleme care au legătură cu ce face un copil în fiecare zi, cu drumul lui spre casă, cu jocurile lui”, explică acesta.

Cercul vicios al predării și evaluării

Foarte mulți dintre profesori spun că nu pot să renunțe la gradul ridicat de abstractizare, pentru că altfel elevii lor nu vor mai face face față cerințelor de la Evaluare Națională și de la Bacalaureat. În discuțiile despre schimbarea evaluării la matematică, unul dintre argumentele auzite este acela: nu putem da alte subiecte pentru că așa li s-a predat copiilor la clasă. „Este un cerc vicios care trebuie întrerupt. Ministrul care va reuși să o facă va fi un om extraordinar”, crede Sorin Borodi. Anul trecut, la Evaluarea Națională de la Matematică au fost dați spre rezolvare 18 itemi. Dintre aceștia, aveau legătură cu viața de zi cu zi doar 2, dar și acolo punerea în temă fusese oarecum forțată, spune Borodi.

La geometrie, niciunul dintre subiecte nu avea legătură cu elemente concrete. „Cât de greu poate fi ca atunci când ai o problemă despre cilindru, să le spui că este vorba despre un butoi sau o oală, de exemplu? Am avut de rezolvat cu soția mea, acasă, o problemă concretă: făceam gem, fierbeam fructele într-o oală și ne gândeam de câte borcane vom avea nevoie pentru a transfera conținutul. Acesta este genul de problemă care poate fi dată copiilor. Însă unii dintre profesorii de matematică cred că se coboară, dacă dau astfel de probleme”, explică el.

Subiecte din ce în ce mai ușoare la Evaluarea Națională și copii care nu știu să le rezolve

Sorin Borodi este profesorul care a comparat și notat gradul de dificultate al subiectelor la matematică date la examenele în funcție de care s-a făcut, în ultimele decenii, admiterea la liceu în România. Subiectele din anii ‘70-’80 au un grad de dificultate notat de profesor cu calificative cuprinse între 7,57 și 8,75. În ultimii ani, numărul itemilor de la examen a crescut semnificativ, iar gradul lor de dificultate a scăzut dramatic. Evaluarea Națională de la matematică din 2017 a primit de la Borodi nota 4,11. Cea din 2018, nota 5,05. Cu toate acestea se înregistrează un paradox: aceste subiecte ușoare le pun probleme copiilor și doar 61,3% dintre aceștia au obținut anul trecut cel puțin 5 la matematică, la acest examen. În continuare, mulți elevi se poticnesc la matematică și eșuează să învețe noțiuni de bază.  

Totul pleacă, crede Sorin Borodi, de la felul în care sunt formați profesorii. Mulți dintre ei, deși tineri, perpetuează metodele de predare învățate de la profesorii lor, care puteau fi eficiente în urmă cu 20 de ani. Însă copiii, care au deschis ochii într-o lume asaltată de stimuli și informație, s-au schimbat. „Ei nu mai au răbdare să te asculte. Marfa pe care noi o oferim, matematica, este bună, dar dacă nu știm cum să o îmbrăcăm astfel încât copilul să o înțeleagă și să o considere atrăgătoare, copilul nu va învăța. Mă uit la profesori care inventează probleme abstracte și spun că au inventat niște probleme frumoase. Trebuie să ne gândim: frumoase pentru cine?”, se întreabă Sorin Borodi. Ca să îi ajuți pe elevi să învețe matematică, trebuie să acorzi o atenție maximă felului în care formezi profesorii. În având în vedere felul în care merg lucrurile astăzi în sistemul de educație, Sorin Borodi este destul de pesimist.

Acesta subliniază că nu vrea nicidecum să reducă matematica doar la chestiuni concrete sau să-i țină departe pe copii de probleme abstracte. Ceea ce spune el însă este că până acolo trebuie construit, pas cu pas, treaptă cu treaptă, bazându-te pe cunoștințele anterioare ale elevului. De abia după ce l-ai ajutat să se antreneze, te poți aștepta de la el să ajungă pe tărâmul înalt al abstractizării. Sunt copii care fac asta în mod natural, copii înzestrați care reprezintă un procent infim din populația școlară. Exact procentul de elevi care ar învăța în orice condiții și pe care școala românească își bazează iluzia superiorității. „Noi ne adresăm în școală doar elevilor de olimpiadă, avem în vedere niște copii care iubesc matematica. Ce se întâmplă însă cu ceilalți ne interesează mai puțin”, explică profesorul.

O problemă este că, în acest fel, elevii obișnuiți acumulează lacune greu de depășit. lacune de gândire care pot să nu fie nici măcar vizibile, în condițiile șablonizării subiectelor de la Evaluare Națională.

Poți de exemplu să înveți o rețetă de rezolvare pe care să o aplici cu succes și să intri la liceu, dar nu înseamnă că ai înțeles esența unui raționament matematic. Acest lucru poate că pare că este puțin important, în contextul în care absolvenții nu vor alege să studieze matematica la universitate.

Nimic mai fals, atrage atenția Sorin Borodi. „Contează foarte mult cum înțeleg matematica cei care vor deveni ingineri, biologi, lingviști, oamenii care nu-și vor face din matematică o profesie. ”

 

One Comment