În urmă cu 13 ani, Comisia Europeană trăgea un semnal de alarmă după scăderea interesului pentru științe al elevilor din statele membre. În viitorul apropiat, numărul cetățenilor europeni care puteau să înțeleagă fenomene ale naturii, să formuleze ipoteze, să interpreteze date și să tragă concluzii ar fi urmat să scadă. Raportul lansat la vremea respectivă avertiza şi că, în aceste condiții, capacitatea de inovare și cercetare a Uniunii s-ar fi diminuat, ceea ce ar fi dus la dezavantaje vizibile în plan economic. Vedem astăzi însă că absența unor noțiuni științifice de bază, dar și absența gândirii critice are, în contextul pandemiei de Covid-19 consecințe mult mai grave.
„Predarea prin metoda investigației este un proces complex, care implică atât integrarea materiei, cât și integrarea descoperirilor din domeniul psihologiei educaționale, al pedagogiei și al neuroștiințelor”, scria prof. Connie Gable într-un studiu dedicat impactului metodei investigației în predarea științelor în școlile și liceele americane (
Cu pasiunea lor de a descoperi și curiozitatea lor vie, copiii pun cele mai bune întrebări și, de departe, cea mai prețioasă este: 
