Creșterea calității educației trebuie să devină o prioritate în România! Semnalul de alarmă tras de testele PISA

By December 4, 2019Blog

Rezultatele PISA 2018 surprind în cifre seci situația dezastruoasă a educației în România. Față de precedenta testare, cea din 2015, toate scorurile medii obținute de elevii români au scăzut – atât la matematică, cât și la științe și citire. În plus, testele PISA (Programme for International Student Assesment) au indicat o rată uriașă a analfabetismului funcțional în România, nu mai puțin de 44%.

România, pe ultimul loc la matematică din Uniunea Europeană

Cel mai dramatic regres se înregistrează la matematică, unde media este în scădere cu 14 puncte, în comparație cu anul 2015. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât scorul României este mai mic cu 59 de puncte față de media înregistrată la matematică în țările OECD – (430, față de 489). Mai mult decât atât, raportul PISA consemnează că majoritatea țărilor și-au menținut nivelul înregistrat la matematică în 2015, în timp ce 13 state chiar și-au îmbunătățit performanțele: Albania, Islanda, Iordania, Letonia, Macao (China), Muntenegru, Peru, Polonia, Qatar, Macedonia de Nord, Slovacia, Turcia și Marea Britanie. Față de anul 2015, România a înregistrat cea mai mare cădere la matematică dintre toate cele 79 de state care au participat la testarea PISA. Și s-a clasat pe ultimul loc din UE.

La științe, unde scăderea este de 9 puncte față de anul 2015, rezultatul mediu obținut de România este cu 63 de puncte mai slab față de media OECD (426 față de 489), țara noastră situându-se la acest capitol pe penultimul loc în UE. La citire, România a obținut un scor mediu cu 6 puncte mai mic în comparație cu propriul rezultat din anul 2015 și cu 59 mai mic față de media din țările OECD (428 față de 487). 

Evoluția scorurilor României din 2009 până în anul 2018:

2018: Citire 428 – Matematica 430 – Științe 426 

2015: Citire 434 – Matematica 444 – Științe 435

2012: Citire 438 – Matematica 445 – Științe 439

2009: Citire 424 – Matematica 427 – Științe 428

2006: Citire 396 – Matematica 415 – Științe 418

Nivel uriaș al analfabetismului funcțional

Față de anul 2015, a crescut semnificativ rata analfabetismului funcțional – procentul elevilor aflați sub la nivelurile 1 și 2 în evaluarea PISA . Aceștia nu înțeleg ceea ce citesc, nu pot să își explice fenomene de bază ale naturii și nu pot să facă operații matematice simple. La matematică, nivelul analfabetismului funcțional a ajuns la 47%, de la aproape 40% în 2015. La citire, nivelul analfabetismului funcțional este de 41,7%, față de 38,7% în 2015. La științe este de 44%, în comparație cu 38,5% la precedenta testare.

Teste PISA îți arată dacă un sistem de educație are sau nu probleme

Administrate în 79 de țări, pe un număr de 600.000 de elevi considerați reprezentativi pentru un număr de 32 de milioane de copii de 15 ani, testele PISA reprezintă o modalitate obiectivă de a măsura competențele elevilor la matematică, științe și citire. În acest moment, testele PISA (Programul Internațional de Evaluare a Elevilor) sunt singura modalitate de a compara rezultatele diferitelor sisteme de educație, folosind peste tot exact aceleași criterii. Potrivit OECD, rezultatele înregistrate la testele PISA pot fi interpretate drept un indicator al capacității de inovare a unei țări și în multe state occidentale aceste sunt luate în considerare în elaborarea politicilor educaționale. Ele nu îți arată cu exactitate care sunt problemele dintr-un sistem de educație, însă îți semnalează cu acuratețe dacă există sau nu probleme. Ce poate face un stat este să analizeze cauzele care duc la lipsa de rezultate și să ia măsuri.

Germania – un exemplu de bune practici

Cu ani în urmă, Germania, de pildă, a început o reformă de amploare a sistemului de educație, pornind de la testele PISA. Atunci când au văzut rezultatele mediocre obținute de elevi, decidenții germani au început să își pună probleme. Au considerat că nivelul sub așteptări al performanțelor copiilor riscă să amenințe potențialul de dezvoltare economică al Germaniei în următoarele decenii. Așa că au luat măsuri și, în colaborare cu experți în educație, au creat un nou model. Au definit în primul rând miza educației: să poți să stabilești legături dintre cauză și efect, să poți să explici anumite fenomene, să evaluezi argumente, să lucrezi cu date experimentale. Apoi au stabilit la nivel teoretic care sunt competențele pe care trebuie să le aibă un elev pentru a reuși să facă aceste lucruri și au creat standarde educaționale la nivel național. Următorul pas a fost testarea la scară largă a modelului competențelor, pentru a vedea dacă ceea ce a fost conturat la nivel teoretic poate fi aplicat cu succes în viața reală. Iar după aceea au introdus, la nivel național, un noul model bazat pe competențe. Astăzi, rezultatele obținute de Germania la testele PISA sunt peste media OECD. Însă acest lucru nu înseamnă că nu există și acolo loc de îmbunătățiri, consemnează o analiză DW, care remarcă o scădere a scorurilor față de anii anteriori. Analiza atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă sistemul german de educație: numărului în creștere de copii care provin din familii în care nu se vorbește germana ca limbă nativă și scăderea numărului de profesori în învățământul de stat.

Analizele făcute de PISA arată că unul dintre elementele esențiale care influențează rezultatul este nivelul de competență al profesorilor. Acesta are, de pildă, un impact mult mai mare asupra evoluției copiilor decât îl are mărimea clasei.

România neagă problema

Din păcate, în România ne aflăm încă în faza de negare, iar autoritățile par că nu conștientizează încă faptul că, dacă nu le dezvoltăm elevilor de astăzi abilitatea de a rezolva probleme în viața reală, ei nu vor avea, peste două decenii, nicio șansă pe piața muncii. Iar asta înseamnă că România însăși nu va avea nicio șansă.

Până în acest moment, nu există niciun program la nivel guvernamental al cărui scop declarat să fie creșterea calității educației în școlile din România. 

„Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internaţională. (…) Accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”, a declarat la postul Digi24 ministrul Educației, Monica Anisie. 

Însă într-o lume care se dezvoltă în direcția automatizării, în care multe dintre joburi vor fi preluate de către roboți, una dintre cele mai importante abilități necesare în viitor pe piața muncii va fi capacitatea de a rezolva probleme complexe. Probleme din viața reală.