„Ați fi de acord să se construiască o centrală nucleară lângă orașul vostru?” Răspunsul unor elevi de gimnaziu

By August 14, 2019Blog

La finalul fiecărei ore, Carmen Antonescu, profesoară de fizică la Liceul de Arte „Bălașa Doamna” din Târgoviște are o discuție de câteva minute cu elevii săi în care încearcă să afle ce au aflat ei în plus față de ceea ce știau la începutul orei sau care au fost pașii prin care au ajuns la soluția unei probleme. „Mai important decât orice este să îl înveți pe copil cum să învețe. Este o abilitate care nu îl va părăsi niciodată și care îi va fi de folos în orice situație”, crede ea.

În urmă cu câțiva ani, a luat parte la un curs de predare a științelor prin metoda investigației, organizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale. L-a privit la început cu scepticism: „Am spus OK, mai vine peste mine un curs teoretic, care nu o să mă ajute la nimic…”, își amintește ea. Însă în timpul pregătirii, impresia ei s-a schimbat radical. A văzut cum îi provoacă metoda investigației pe copii să gândească. A găsit o platformă cu instrumente care îi ajută pe profesori, pas cu pas, să își pregătească lecțiile. A primit acces la teste pentru copiii cu diferite niveluri de pregătire, de la cei cu dificultăți la cei cu rezultate foarte bune. A avut acces fișe de lucru cu metode experimentale, care îi ajută pe elevi să se transforme în mici oameni de știință. I-a plăcut atât de mult să predea după noile metode, încât a devenit ea însăși formator în cadrul programului „Fizica Altfel” și a început să le arate și altor profesori cum să le utilizeze eficient la clasă. 

În ultimele luni ale anului școlar, Carmen Antonescu și inspectorul de fizică Victor Stoica au fost formatorii cursului „Învățarea științelor – abordări metodologice moderne”, realizat de CEAE cu susținere financiară din partea Federal-Mogul Motorparts. La curs au participat 50 de profesori de gimnaziu și liceu din București. 

„Unii profesori au venit nu foarte încrezători și au plecat foarte entuziasmați de ce au învățat la curs. La sfârșit au predat câte două unități de învățare, folosind noile metode, și au fost impresionați de reacția elevilor”, spune ea. 

„Îi învăț pe copii că, împărtășind cu ceilalți ceea ce știu, pot afla lucruri noi sau  pot afla ce fac greșit”

Formatoarea le-a vorbit colegilor săi despre cât de importantă este alfabetizarea științifică a elevilor. „Sunt trei componente pe care le presupune alfabetizarea științifică. Prima, ca elevul să își pună întrebări, să lucreze, să împărtășească cu ceilalți. Îi învăț pe copii că, împărtășind cu ceilalți ceea ce știu, pot afla lucruri noi sau  pot afla ce fac greșit. A doua componentă pe care o presupune alfabetizarea științifică este rezolvarea problemelor. Iar a treia este luarea deciziilor”, explică formatoarea. Una dintre provocările pe care le-a dat la un moment dat elevilor săi de gimnaziu suna cam așa: „Ați fi de acord ca lângă Târgoviște să se construiască o centrală nucleară?” Copiii au avut de îndeplinit diferite roluri în echipă, de la cercetătorul care trebuia să le explice celorlalți despre fisiune, până la istoricul care vorbea despre accidentele nucleare petrecute de-a lungul timpului. De la medicul care prezenta efectele radiațiilor asupra corpului uman, până la primarul care trebuia să ia hotărârea, cântărind toate argumentele. În final, decizia unanimă a copiilor a fost că nu doresc să se construiască o centrală nucleară lângă orașul lor. 

„Majoritatea copiilor nu vor ajunge cercetători. Ei vor avea alte meserii și vor trebui să își dezvolte abilități care să îi ajute în viața lor de zi cu zi”

Unul din subiectele de dezbatere apărute în timpul cursului de formare s-a referit la viitorul pentru care școala îi pregătește pe copii. Foarte puțini dintre elevii de astăzi, poate sub 1%, vor ajunge atât de buni la fizică încât să devină creatori de știință. Și totuși, de multe ori, în România, se predă ca și când aceștia ar fi o majoritate, nu o minoritate extrem de restrânsă. „Trebuie să ne gândim că majoritatea copiilor nu vor ajunge cercetători. Ei vor avea alte meserii și vor trebui să își dezvolte abilități care să îi ajute în viața lor de zi cu zi. Vor trebuie să ia decizii, să înțeleagă care sunt consecințele alegerilor lor în viață, să își argumenteze punctele de vedere, să și le prezinte”, crede Carmen Antonescu. În opinia ei, metoda investigației îi ajută să își dezvolte aceste abilități. 

„La finalul celor două unități de învățare pe care colegii le-au predat prin noua metodă, au întocmit un jurnal, în care au trebuit să evalueze ceea ce au făcut, ce a mers bine, ce a fost dificil. Și i-am învățat să le ceară copiilor să facă același lucru”, spune Carmen Antonescu.

Profesoara care își provoacă elevii să creeze

Elena Panter, profesoară de fizică la Școala Gimnazială numărul 178 din Capitală, a urmat cursul ținut de Carmen Antonescu și Victor Stoica.

Spre deosebire de mulți profesori, care preferă o abordare teoretică, Elena Panter a început în urmă cu mulți ani să își provoace elevii să facă singuri mici proiecte, de la machete de avioane cu motor funcțional și baloane cu aer cald, până la dispozitive care să pună în evidență forțele gravitaționale din sistemul solar. „Toată școala este plină de proiectele elevilor mei, care sunt expuse peste tot”, spune ea. „Pentru mine este important ca elevii mei să își dezvolte aptitudini pe care să le folosească mai târziu. Dacă un elev va putea să facă, în viața adultă, un circuit fără să se curenteze, dacă va deveni un bun inginer practician, nu unul în acte, care să devină distribuitor de produse, eu voi simți că mi-am îndeplinit misiunea”, spune Elena Panter. I-au plăcut resursele metodologice puse la dispoziția profesorilor în timpul cursului de formare. „Cursul mi-a plăcut tot, simt că mă ajută să mă perfecționez. Eu sunt o practiciană și am apreciat în special partea teoretică, care îmi oferă o bază pentru lecțiile mele”, explică ea.

„Metoda funcționează foarte bine atât pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, cât și pentru cei cu un nivel înalt de pregătire”

La peste 100 de kilometri de București, Aura Vasâi, profesoară la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza, a folosit la rândul său la clasă metoda investigației. În ultimele luni ale  anului școlar care tocmai s-a încheiat, Aura Vasâi a făcut parte dintre cei 25 de profesori formați în cadrul cursului de învățare a științelor cu ajutorul unor abordări metodologice moderne, organizat la Prahova de CEAE, cu sprijinul financiar al Federal-Mogul.

Formatorii cursului au fost Adriana Radu, inspector școlar pentru fizică la Inspectoratul Școlar Județean Prahova  și profesor la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești, și Toni-Marcela Apostoiu, profesor metodist, Inspectoratul Județean Buzău. 

„Această metodă ne ajută să îi punem pe copii în situații în care pot să descopere singuri și ne pune și pe noi în mișcare. Faptul că ei experimentează ceea ce spunem, faptul că lucrează în echipă îi stimulează și îi ajute să învețe”, a văzut Aura Vasâi. 

Atunci când predă altfel fizica, profesoara reușește să îi implice în activități pe toți copiii, indiferent de nivelul la care se află. „Metoda funcționează foarte bine atât pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, cât și pentru cei cu un nivel înalt de pregătire. Pentru că fiecare poate îndeplini un rol în echipă: unii fac măsurători, alții fac calcule, alții extrag concluziile”, explică Aura Vasâi, care organizează anual pentru elevi, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Prahova, un concurs de popularizare a științei numit „Fizica explică”.

„Fă o stație meteo, folosind obiectele pe care le găsești în sertar”

Inspectoarea Adriana Radu a fost formatoare a cursului organizat cu sprijinul Federal-Mogul la Prahova, dar și unul dintre profesorii care au participat la realizarea ghidurilor metodologice din programul „Fizica Altfel”.

„Metodele folosite sunt foarte interesante, colegilor le-a plăcut foarte mult, copiilor le-a plăcut foarte mult. Pe profesori îi ajută foarte mult platforma, are toate unitățile de învățare de la clasa a VI-a la a XII-a, cu fișe de lucru, cu metode experimentale. Ce este important este că experimentele pot fi realizate cu materiale la îndemâna oricui”, explică inspectoarea. 

A văzut această practică și în școli din Franța și Anglia: „Vor să vadă creativitatea elevilor, iar uneori cerințele sună în felul următor: Fă o stație meteo folosind obiectele pe care le găsești în sertar”, spune Adriana Radu.

În timpul cursului, fiecare dintre cei prezenți și-a expus experiența de la clasă. „S-a lucrat mult în echipă, a fost interesant că am stat atâtea ore împreună și fiecare a vorbit despre ceea ce se întâmplă în școala lui”, povestește ea. 

În urmă cu doi ani, Ministerul Educației le recomanda, printr-o scrisoare metodică, profesorilor să folosească metoda investigației în predarea lecțiilor. Între timp, aceasta a fost introdusă și în noua programă de gimnaziu, la care au lucrat și profesori formați în cadrul programului de reforma predării științelor, derulat de CEAE. 

„În 2012-2013, atunci când am început programul, am lucrat atât cu clase pilot, cât și cu clase martor. Și am văzut că la clasele pilot am reușit într-o măsură mult mai mare să le stârnim curiozitatea copiilor, să trezim în ei nevoia de a descoperi”, amintește inspectoarea Adriana Radu.