Sistemul românesc de educație are nevoie de reforme cu sens, care să le ofere absolvenților competențele necesare pentru a gestiona provocările dintr-o lume din ce în ce mai imprevizibilă. Provocările nou apărute pun pe toate statele lumii o presiune tot mai mare de a găsi soluții pentru creșterea calității sistemelor de învățământ.
Cursurile de formare nu sunt, în sine, o soluție magică pentru problemele din sistemul de educație, iar procesul de schimbare a unor practici disfuncționale este unul de durată, cu multe suișuri și coborâșuri, spune cercetătorul Ciprian Fartușnic, coordonator al proiectului CRED în cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație. Cu ocazia prezentării rezultatelor studiului de impact realizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale pentru programul „Fizica Altfel”, Ciprian Fartușnic a vorbit despre ideile preconcepute referitoare la formarea continuă și despre soluții care îi ajută în mod real pe profesori să își îmbunătățească activitatea la clasă.
Pandemia, războiul din Ucraina și criza energetică fac ca perspectivele economiei românești să fie modeste în perioada următoare, se arată în analiza dedicată României din cadrul noului Semestru European dat recent publicității de Comisia Europeană. Însă țara noastră se confruntă cu provocări suplimentare cu impact pe termen lung, ca urmare a calității slabe a educației și a capacității scăzute de cercetare și inovare, care au consecințe asupra capacităților industriale, se arată în raportul citat. Consecințele sunt cu atât mai grave cu cât numărul cetățenilor activi ai țării este într-o scădere semnificativă.
România a început negocierile de aderare la Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică (OECD), din care fac parte 38 de state, între care SUA, Marea Britanie, Australia, Austria, Franța, Germania, Polonia, Spania, Suedia, Elveția și Ungaria. O analiza făcută de OECD economiei României arată că aici productivitatea este la două treimi din media înregistrată în țările OECD, iar piața muncii se confruntă cu serioase provocări.
Închiderea școlii la nivel mondial la începutul anului 2020 a dus la pierderi în învățare care nu vor fi ușor compensate, nici chiar de către școlile care revin rapid la nivelurile lor anterioare de performanță, avertizează OECD, într-un raport. Aceste pierderi vor avea un impact economic durabil atât asupra elevilor, cât și asupra națiunilor ca întreg, cu excepția cazului în care sunt remediate eficient.
